Coaliția de guvernare a reluat luni discuțiile privind reforma din administrație, însă rundele de negocieri s-au încheiat fără un acord final, după ce ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, s-a opus reducerii cheltuielilor de personal în MApN.
Potrivit unor surse politice, măsurile analizate prevăd concedierea a aproximativ 13.000 de angajați din administrația locală, cu introducerea unei perioade de tranziție pe parcursul anului 2026, precum și o reducere cu 10% a cheltuielilor de personal în ministerele administrației centrale, inclusiv la Apărare și Interne.
Discuțiile s-au blocat în special la capitolul privind aplicarea uniformă a tăierilor în toate ministerele. Moșteanu s-a opus reducerii veniturilor militarilor, argumentând că instituția trebuie să-și păstreze capacitatea operațională și competitivitatea în raport cu standardele NATO. În schimb, premierul Ilie Bolojan și ceilalți lideri ai coaliției insistă că nu pot exista excepții în aplicarea reformei și că și MApN și MAI trebuie să participe la efortul general de diminuare a cheltuielilor bugetare.
Contextul reformei: tăieri în local și central
Măsurile negociate sunt parte a unui pachet amplu de restructurare prezentat de premierul Bolojan ca necesar pentru disciplină bugetară, reducerea deficitului și eficientizarea aparatului administrației publice. În administrația locală, reforma are ca obiectiv reducerea cu aproximativ 30% a schemelor maxime de personal și eliminarea a circa 13.000 de posturi ocupate, estimare confirmată în mod repetat în ultimele săptămâni. Guvernul a prevăzut și o perioadă de acomodare în 2026, când primăriile vor putea opta fie pentru reducerea posturilor, fie pentru diminuarea cheltuielilor de personal cu 10%, urmând ca noile reguli să devină obligatorii de la 1 ianuarie 2027.
La nivel central, reducerile sunt orientate către cheltuieli, nu către un număr fix de posturi. Fiecare minister va trebui să atingă o diminuare de 10% a costurilor cu personalul, prin reorganizare internă, eliminarea posturilor vacante sau reducerea sporurilor. Deși în formula inițială nu erau prevăzute excepții, MApN și MAI au ridicat obiecții, invocând specificul instituțiilor cu regim militarizat. Surse din coaliție afirmă însă că premierul și o parte a liderilor politici consideră că tocmai aceste două sisteme trebuie să fie parte a reformei, în condițiile în care cheltuielile de personal din apărare și ordine publică au crescut constant în ultimii ani.
Comentează