Statele Unite avansează o nouă propunere de pace pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, un plan despre care oficialii ucraineni spun că reflectă cerințele maximaliste ale Moscovei și reia concesiile la care Kremlinul renunțase anterior.
Cadrul, aprobat se pare de președintele american Donald Trump la începutul acestei săptămâni, include cerințe ca Ucraina să cedeze teritoriu, să își reducă forțele armate și să își limiteze alianțele - propuneri mult mai ample decât cele discutate în rundele de negocieri anterioare.
O sursă din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei a declarat anterior pentru Kyiv Independent că un nou plan de pace este elaborat de trimisul special al SUA, Steve Witkoff, care a fost în contact cu Kirill Dmitriev, principalul negociator economic al Rusiei și un agent de lungă durată în relațiile Moscovei cu Washingtonul.
Kyiv Independent a aflat din mai multe surse că partenerii europeni nu au fost implicați în elaborarea planului SUA, iar Ucraina însăși a fost exclusă din proces.
Predarea Donbasului
Planul prevede ca Ucraina să predea întreaga regiune Donbas de est - care cuprinde regiunile Donețk și Luhansk - inclusiv zonele neocupate, pentru a crea o zonă demilitarizată, potrivit Wall Street Journal.
În timp ce Rusia a ocupat toate satele din regiunea Luhansk, cu excepția câtorva, forțele ucrainene continuă să dețină părți din regiunea Donețk, inclusiv orașele cheie Pokrovsk, Sloviansk și Kramatorsk.
Liderii ucraineni au refuzat anterior să cedeze teritorii neocupate în nicio circumstanță. Cu toate acestea, președintele rus Vladimir Putin încearcă din nou să extragă politic ceea ce nu a reușit să obțină militar.
Olena Hubanova, co-directoare a organizației non-profit Helping to Leave, care lucrează pentru evacuarea și reintegrarea ucrainenilor strămutați de război, a declarat pentru Kyiv Independent că planul propus ignoră încă o dată nevoile oamenilor care trăiesc sub ocupație rusă.
Mulți locuitori, a spus ea, rămân în casele lor în ciuda atacurilor, deoarece nu își pot imagina viața în altă parte. Hubanova a avertizat că forțarea Ucrainei să abandoneze teritorii i-ar pune pe civilii în fața unei alegeri imposibile.
Planul ar impune, de asemenea, Kievului să își reducă armata la jumătate, să renunțe la anumite sisteme de armament, să interzică trupelor străine să servească drept forțe de menținere a păcii pentru încetarea focului și să suspende eforturile Ucrainei de aderare la NATO timp de ani de zile.
În schimb, oficialii americani au declarat publicației că Moscova se va angaja să nu atace Ucraina sau alte țări europene și să consacre această promisiune în legislația rusă.
Putin are un istoric de încălcare a cadrului juridic al Rusiei - mai întâi prin depășirea limitei de două mandate prezidențiale, apoi prin extinderea mandatelor la șase ani și, în cele din urmă, prin rescrierea Constituției - demonstrând de ce codificarea unei astfel de promisiuni ar putea să nu garanteze respectarea acesteia.
Cât vor plăti rușii
Acordul include, de asemenea, ceea ce Telegraph descrie ca un aranjament de „taxă de închiriere” în care Rusia ar efectua plăți pentru controlul de facto asupra teritoriului Donbas, în timp ce proprietatea legală rămânea la Kiev.
„Poate că îi folosește pe Dmitriev și Witkoff pentru a stârni tensiuni în interiorul Ucrainei, pentru a deruta aliații noștri și Ucraina însăși și pentru a câștiga timp pentru a evita (noile) sancțiuni ale lui Trump”, a spus el. „Asta ar putea fi motivul pentru care se află toate acestea.”
Planul mai amplu include, de asemenea, se pare, recunoașterea de către SUA și internațională a dominației ruse asupra Crimeei și Donbasului - deși Ucraina însăși nu ar fi obligată să recunoască aceste teritorii ca fiind rusești.
De asemenea, Kievul ar fi obligat să recunoască limba rusă ca limbă oficială și să elimine restricțiile impuse Bisericii Ortodoxe Ruse, o organizație considerată strâns legată de statul rus și care susține războiul împotriva Ucrainei.
O sursă din cadrul Biroului Președintelui a declarat anterior pentru Kyiv Independent că sunt categoric lipsiți de entuziasm în legătură cu potențialul plan, menționând că Washingtonul pare să se îndrepte către un cadru aliniat cu cerințele Moscovei.
O altă sursă din Kyiv Independent, familiarizată cu situația, a declarat că Kremlinul și-a întărit pozițiile, simțind înrăutățirea situației de pe câmpul de luptă din Ucraina și profitând de un scandal major de corupție care a implicat persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski.
Cacealmaua de la Munchen, precedentul cehoslovac
Legislatorul ucrainean Iaroslav Iurcișin a comparat abordarea SUA cu concesiile impuse Cehoslovaciei în 1938, argumentând că Washingtonul pune presiune pe victima agresiunii să accepte pierderi teritoriale în schimbul unor „garanții de securitate iluzorii”.
„Ei vor o pace rapidă în detrimentul uneia dintre părți, pe care o consideră mai slabă”, a declarat el pentru Kyiv Independent. „Putin va simți gustul sângelui pe buze și își va răsuci brațele. Prin urmare, probabil își va intensifica chiar cererile, profitând de moment.”
El a adăugat că Zelenski trebuie să ia măsuri decisive pentru a unifica țara, menționând că acest lucru ar necesita „pași foarte maturi”, care, a spus el, nu au fost încă făcuți.
În urma unei călătorii în Turcia, Zelenski a scris pe X că „doar președintele Trump și SUA au suficientă forță pentru ca războiul să se încheie definitiv”, subliniind că Ucraina a susținut „fiecare propunere puternică și corectă” capabilă să producă rezultate.
Aceasta a fost singura reacție a președintelui ucrainean de până acum.
Europa a semnalat o neliniște crescândă față de planul american emergent. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat că orice încercare de a pune capăt războiului trebuie să implice direct Ucraina și Europa.
„Nu am auzit de nicio concesie din partea Rusiei. Dacă Rusia își dorea cu adevărat pacea, ar fi putut conveni asupra unui armistițiu necondiționat deja cu ceva timp în urmă”, a spus ea.
În ciuda eforturilor diplomatice reînnoite, poziția centrală a Kievului rămâne fermă: susținută de aliații europeni, Ucraina continuă să insiste asupra unui armistițiu de-a lungul liniei frontului existente.
Întrebat despre activitatea diplomatică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 20 noiembrie că Moscova rămâne în contact cu Washingtonul, dar a negat că există negocieri sau consultări în curs.
„În prezent, nu au loc astfel de consultări”, a spus el. „Cu siguranță există contacte, dar nu există niciun proces care să poată fi numit consultări. Nu se întâmplă.”
Comentează