Volumele comercializate de către industria de băuturi răcoritoare înregistrează un trend de scădere din 2024, amplificat începând cu august 2025, iar majorarea accizei cu 10% în aprilie 2026 va avea un impact semnificativ asupra competitivităţii companiilor din industrie, a declarat, pentru AGERPRES, Alice Nichita, preşedinte al Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), potrivit Agerpres.
"Volumele comercializate de către industrie au cunoscut un trend de scădere din 2024, amplificat începând cu august 2025 din cauza măsurilor fiscale, printre care creşterea TVA, de la 9% la 19% în 2023 şi apoi la 21% în 2025, împreună cu introducerea accizei nearmonizate pe zahăr, aplicată în mod discriminatoriu doar băuturilor răcoritoare. În prezent, scăderile sunt de două cifre la nivelul industriei, în condiţiile în care se înregistrează creşteri ale volumelor vândute în ţările vecine", a declarat Alice Nichita.
Ea a afirmat că industria a realizat investiţii masive în perioada 2021 - 2025, dar în prezent, din cauza deteriorării climatului investiţional, a devenit dificil pentru companiile membre să mai justifice continuarea acestora.
Calendarul de majorare a accizelor prevede o nouă creştere, de 10% în aprilie anul viitor. Alice Nichita susţine că, în cazul în care se va aplica această majorare, industria îşi va pierde din competitivitate la nivel regional, România fiind un hub de producţie şi export pentru companiile membre.
"Industria băuturilor răcoritoare din România, prin concentrarea ridicată de capital şi forţă de muncă şi prin eficienţa sa economică (Valoare Adăugată per Angajat), acţionează ca un motor principal în cadrul industriei naţionale a băuturilor, fiind însă un motor sensibil la şocurile fiscale, care se manifestă rapid prin ajustări ale forţei de muncă şi prin creşteri de preţuri care depăşesc tendinţele inflaţioniste generale. Membrii ANBR investesc în România şi îşi doresc să producă în continuare aici. Cele 15 fabrici din sectorul băuturilor răcoritoare sunt prezente în toate regiunile ţării şi contribuie activ la dezvoltarea comunităţilor în care îşi desfăşoară activitatea. În unele localităţi, aceste fabrici reprezintă principalul angajator. În plus, având în vedere că România este un centru regional de producţie de băuturi răcoritoare, iar produsele îmbuteliate la noi sunt exportate în 15 ţări europene, atragem atenţia că taxarea excesivă şi inechitabilă poate afecta şi exporturile băuturilor noastre", a spus Dragoş Mănescu, director executiv al Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR).
La rândul său, Nicholas Hodac, director executiv Union of European Soft Drinks Associations (UNESDA), a precizat că industria este una concentrată pe nevoile consumatorilor europeni, promovează responsabilitatea socială, este profund inovativă, bazată pe competitivitate şi promovează obiective înalte de sustenabilitate şi economie circulară.
"În Europa, industria angajează peste 250.000 de oameni şi indirect până la 1,8 milioane de persoane. Cu toate acestea, este o industrie supusă unui asalt permanent din partea reglementatorilor deşi, ca în România, şi în alte ţări europene taxarea industriei s-a dovedit a avea un impact pozitiv minim asupra populaţiei din cauză că nu este taxat zahărul ca ingredient, ci doar băuturile răcoritoare cu zahăr care reprezintă în medie 3% din aportul caloric zilnic al unei persoane adulte. În România, creşterea de TVA şi acciza nearmonizată pe zahăr au pus presiune pe preţuri, pe cerere şi competitivitatea industriei", a mai spus Nicholas Hodac.
ANBR (Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare) este asociaţia reprezentativă a industriei de băuturi răcoritoare din România. Din ANBR fac parte cei mai importanţi producători de băuturi răcoritoare din industria românească, precum Coca-Cola HBC România, Coca-Cola România, PepsiCo, Romaqua Group Borsec, Maspex România, Parmalat, Red Bull, Pfanner, dar şi operatori din industrii conexe, precum furnizori de arome sau ambalaje ca Dohler şi Tetra Pak.
Comentează