Premium
„Seceta, ploile torențiale, inundațiile, fenomenele meteorologice extreme și codurile roșii de căldură au devenit tot mai frecvente în ultimii ani”, afirmă premierul Nicolae Ciucă la lansarea raportului ”Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”.
„Europenii, în special tinerii, sunt foarte îngrijorați de schimbările climatice: 93% dintre cetățenii europeni consideră schimbările climatice o problemă gravă, iar 96 % s-au implicat în cel puțin o acțiune pentru combaterea acestui fenomen. Și noi, în România, resimțim efectele schimbărilor climatice. Seceta, ploile torențiale, inundațiile, fenomenele meteorologice extreme și codurile roșii de căldură au devenit tot mai frecvente în ultimii ani. Rapoartele Administrației Naționale de Meteorologie arată clar - încălzirea climei a generat cea mai călduroasă perioadă de zece ani din istoria măsurătorilor meteo. Două treimi dintre români văd schimbările climatice ca fiind o problemă foarte gravă, iar noi trebuie să găsim soluții”, a spus, marți, premierul Nicolae Ciucă.
El arată că pactul climatic european este un important mecanism pentru promovarea educației în domeniul schimbărilor climatice și pentru creșterea gradului de conștientizare.
„Pentru România, reprezintă o bază a măsurilor pe care le vom lua și un model de urmat, care trebuie să aibă în vedere schimbări profunde, în plan economic și social. Guvernul României și-a asumat implementarea unor astfel de instrumente, cuprinse în Programul de Guvernare. Măsurile vizează eficiența energetică privind atât producția, cât și consumul de energie, producerea de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor din transporturi, utilizarea tehnologiilor performante în industrie, gestionarea eficientă a terenurilor cultivate din agricultură și reciclarea deșeurilor. De asemenea, asigurarea absorbției de CO2 poate fi reglată și prin gestionarea durabilă a pădurilor și prin împădurirea de noi suprafețe”, adaugă premierul.
Ciucă precizează că pentru aceste proiecte, România are la dispoziție aproximativ 12 miliarde de euro, respectiv 41% din finanțarea de care va beneficia România prin acest plan.
„Obiectivele vor fi atinse prin proiecte ce asigură tranziția la energia verde, tranziția energetică și decarbonizarea. În termeni concreți, înseamnă un mediu mai curat și o viață mai sănătoasă pentru cetățeni. Pentru că de acțiunile noastre de astăzi depinde viitorul tinerei generații, deja extrem de interesată de protejarea mediului și de efectele schimbărilor climatice, unul dintre pilonii pe care ne construim soluțiile este educația în spiritul protejării naturii și resurselor naturale.(...) Pentru că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă nu doar cel mai important proiect național de redresare post-pandemie, dar și în domeniul protecției mediului, aș dori să punctez câteva măsuri concrete: susținerea și dezvoltarea unei rețele a Școlilor Verzi, achiziționarea de microbuze electrice și renovarea într-o pondere semnificativă a clădirilor școlare existente, în sensul creșterii eficienței energetice a acestora”, arată premierul Nicolae Ciucă.
În opinia prim-ministrului, o strategie națională bazată pe educație trebuie să se adreseze, în primul rând, comunităților vulnerabile care au mai puțin acces la tehnologie, mai puțină putere de negociere, mai puține fonduri pentru a-și adapta structurile economice și sociale la efectele schimbărilor climatice.
