În cadrul conferinței „Harta Longevității în România” organizată de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu, s-a adus în prim-plan o temă esențială pentru viitorul României: sănătatea publică și longevitatea nu mai sunt simple probleme individuale, ci constituie aspecte strategice de securitate națională. Senatoarea Nicoleta Pauliuc, o susținătoare ferventă a politicilor de sănătate și a protejării categoriilor vulnerabile, a punctat cu fermitate în cadrul conferinței importanța integrării sănătății în strategia de securitate a României.
Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senatul României a subliniat în discursul său că longevitatea nu este doar o provocare pentru sistemul medical, ci și o temă națională de securitate. În viziunea sa, „sănătatea este o problemă de securitate”, deoarece accesul inegal la servicii de sănătate și lipsa unei educații adecvate pentru un stil de viață sănătos pun în pericol stabilitatea socială și economică a țării.
Conferința, desfășurată la Biblioteca Academiei Române pe 9 octombrie 2024, a reunit experți din diverse domenii, de la medicină și genetică la sociologie și politici publice. Evenimentul a fost deschis de academicianul Victor Voicu, președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române, care a punctat interacțiunea complexă dintre genetică și stilul de viață în determinarea longevității. „De la Dumnezeu avem un bagaj genetic de aproximativ 30%, restul de 80% depinzând de stilul de viață și mediul în care trăim”, a afirmat Voicu.
Proiectul „Harta Longevității în România”, prezentat oficial în cadrul conferinței, a fost coordonat de Lacrămioara Frăsineanu, managerul proiectului din partea Fundației Dan Voiculescu. Acest studiu național inovator a cartografiat regiunile din România cu cei mai longevivi cetățeni, evidențiind zonele în care factorii genetici și stilul de viață contribuie la o viață îndelungată. Cercetătorii au analizat biomarkeri ai longevității, evaluând și comportamentele socio-antropologice ale seniorilor din comunitățile studiate.
Printre cei mai proeminenți speakeri s-au numărat profesorul Gabriel Prada, președintele Societății Române de Geriatrie și Gerontologie, care a explicat factorii implicați în longevitatea activă, și Raluca Prodan, genetician și fondator al „Longevity Clinic”, care a adus în discuție inovațiile în domeniul sănătății și al anti-aging.
Dr. Ovidiu Peneș, fondatorul Clinicii Age Management, a detaliat noile perspective în cercetarea longevității, iar Dr. Waclaw Kroczek, expert în gerontologie, a discutat despre misiunea de validare a supercentenarilor, adică a celor care depășesc vârsta de 110 ani, oferind o perspectivă fascinantă asupra longevității extreme.
Mesajul central al evenimentului a fost clar: România trebuie să investească mai mult în politici care să promoveze sănătatea pe termen lung și să sprijine îmbătrânirea activă a populației. În contextul în care România se confruntă cu un proces accelerat de îmbătrânire demografică, sănătatea devine nu doar o provocare medicală, ci o prioritate strategică pentru securitatea națională.
„Longevitatea nu este doar o problemă de sănătate, ci și una socială, economică și de echitate”, a subliniat Nicoleta Pauliuc. Acest proiect are potențialul de a schimba direcția politicilor publice în România, asigurându-se că generațiile viitoare vor avea acces la o viață lungă și sănătoasă.
Evenimentul de la Academia Română marchează un pas important în conștientizarea faptului că longevitatea trebuie să devină o prioritate nu doar pentru sistemul medical, ci pentru întreaga societate.
Comentează