Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la o lege adoptată recent de Parlament, acuzând că actul normativ introduce măsuri „excesive și neproporționale”, care afectează regimul bunurilor publice, concurența economică și garanțiile constituționale privind protecția mediului.
În sesizarea transmisă CCR, șeful statului susține că legea a fost modificată substanțial în Parlament, cu încălcarea principiului bicameralismului, și că noile soluții legislative nu sunt nici clar definite, nici justificate printr-un scop legitim, așa cum cere Constituția.
Sesizarea a fost transmisă pe 23 decembrie 2025, după ce Parlamentul trimisese legea la promulgare în 20 decembrie.
O lege cu două teme sensibile, lipite în același pachet
Actul contestat combină două intervenții legislative diferite: pe de o parte, schimbări în zona concesionărilor pentru activități miniere, pe de altă parte, o clarificare privind concesionarea prin atribuire directă către persoane fizice a locurilor de înhumare sau a celor pentru urne din cimitire/zone ale crematoriilor aflate în proprietatea ori administrarea statului sau a autorităților locale. În forma trimisă CCR, acestea apar împreună în aceeași lege, cu un titlu care indică explicit dubla modificare: minereuri și servicii funerare.
„Derogare” care schimbă regulile jocului în minerit: concesionare directă și extindere în „proximitate”
Nucleul criticilor vizează noul art. 382 introdus în Legea minelor. Textul permite ca bunurile aflate în proprietatea publică și/sau privată a unităților administrativ-teritoriale pe care se desfășoară activități miniere să poată fi concesionate prin atribuire directă către operatorii economici care au deja drepturi de explorare/exploatare. În plus, legea deschide posibilitatea concesionării directe și pentru „terenurile situate în proximitatea exploatărilor miniere active”, care nu sunt în concesiunea existentă, pentru extinderea perimetrului exploatării și „valorificarea optimă” a resurselor. Durata concesiunii este legată de durata drepturilor miniere și se prelungește cât timp acestea rămân în vigoare.
În sesizare, Președintele susține că formulări precum „în proximitate” și „valorificare optimă” sunt suficient de vagi încât să creeze arbitrar în practică, dar și coliziuni cu alte articole din Legea minelor, care stabilesc condiții stricte pentru extinderea perimetrelor.
Miza procedurală: acuzația de încălcare a bicameralismului
Un capăt major al sesizării este „neconstituționalitatea extrinsecă”, adică felul în care legea a ajuns să arate așa. Argumentul Administrației Prezidențiale: inițiativa a pornit ca un proiect punctual despre atribuirea directă a locurilor de veci, dar în parcursul parlamentar a fost transformată substanțial, cu schimbări de „conținut juridic” și „configurație” între forma inițiatorilor, forma Senatului (prima Cameră sesizată) și forma finală a Camerei Deputaților (Camera decizională). Această diferență, susține șeful statului, ar fi depășit marja permisă de rolul Camerei decizionale și ar fi ocolit dezbaterea reală în ambele Camere asupra noii soluții pentru minerit.
Camera Deputaților a adoptat forma finală pe 10 decembrie 2025, proiectul fiind înregistrat ca PL-x nr. 201/2025, potrivit paginii oficiale a Camerei.
Criticile de fond: claritatea legii, concurența și „plasa” de siguranță de mediu
Pe fond, sesizarea invocă mai multe articole constituționale, cu trei direcții principale.
Prima ține de calitatea legii: Președintele reclamă lipsa de claritate și de corelare internă (principiul legalității), în special când textul creează instrumente pentru extinderea exploatărilor pe criterii vagi și fără a integra coerent condițiile deja existente în legislația minieră.
A doua vizează mediul: argumentul central este că extinderea efectivă a activităților miniere printr-o simplă concesionare a unor terenuri „din jur” riscă să eludeze mecanismele de control, autorizare și garanții financiare de refacere a mediului care sunt construite în jurul perimetrelor prestabilite ale licențelor. În logica sesizării, statul are obligația pozitivă de a păstra un cadru legislativ care previne eficient daunele asupra mediului și sănătății, iar noul mecanism ar slăbi această arhitectură.
A treia direcție privește concurența și libertatea economică: concesionarea „prin atribuire directă” către operatorii deja titulari ai licențelor este prezentată ca o excepție care ar trebui justificată strict, întrucât reduce competiția pentru accesul la resurse și la terenuri și poate produce avantaje selective. În plus, sesizarea susține că legea nu ar trece testul de proporționalitate: scopul real rămâne ambiguu între „acces la terenurile necesare” (deja reglementat) și „extinderea exploatării”, iar măsura aleasă nu ar fi nici indispensabilă, nici cea mai puțin intruzivă.
Cine decide și ce urmează
Sesizarea este adresată președintei Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, potrivit documentului publicat de Administrația Prezidențială. Dacă CCR admite obiecția, legea nu poate fi promulgată în forma actuală; dacă o respinge, actul normativ se întoarce pe traseul promulgării.
Comentează