Președintele României, Nicușor Dan, a transmis joi Parlamentului o cerere de reexaminare a Legii pentru completarea Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, act normativ care introduce o serie de derogări controversate de la regimul actual al examenului pentru obținerea permisului de conducere. Potrivit Administrației Prezidențiale, legea, în forma adoptată, ridică probleme de compatibilitate cu legislația Uniunii Europene și ar putea afecta standardele de siguranță rutieră.
Actul normativ, aflat în prezent în etapa premergătoare promulgării, prevede ca persoanele care dețin permis de conducere categoria B1, obținut la vârsta de 16 sau 17 ani, să poată accede la categoria B fără a mai susține proba teoretică – fiind necesară doar promovarea probei practice și îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de lege. Totodată, se propune eliminarea obligativității probei teoretice și pentru cei care dețin permise de categoria A1 și solicită A2 sau A, precum și pentru cei care au permis categoria B, dar doresc accesul la categoria A sau A2, cu condiția absolvirii unor cursuri teoretice și practice.
Legea vizată: scutirea de proba teoretică pentru anumite categorii
Textul adoptat de Parlament prevede în mod explicit derogări de la cerințele standard de examinare, în special de la susținerea probei teoretice, ceea ce, potrivit Administrației Prezidențiale, contravine atât normelor europene în vigoare, cât și principiilor ce guvernează legislația națională în materie de circulație rutieră.
Argumentele Președintelui: legislația europeană impune condiții clare
În cererea de reexaminare adresată Senatului, Președintele României invocă Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului, care reglementează în mod detaliat condițiile de eliberare a permiselor de conducere, inclusiv cerințele minime pentru susținerea probelor teoretice și practice.
Conform directivei, exceptarea de la proba teoretică este posibilă doar în anumite condiții strict reglementate. Spre exemplu, în cazul trecerii de la categoria A1 la A2 sau A, se permite derogarea de la examenul teoretic numai dacă solicitantul are cel puțin doi ani de experiență în conducerea unui vehicul din categoria anterioară și fie promovează o probă practică, fie urmează un curs de formare conform unor standarde prestabilite.
Or, în forma actuală, legea adoptată de Parlament nu condiționează exceptarea de la proba teoretică de acumularea unei experiențe minime de doi ani, ceea ce, în opinia Administrației Prezidențiale, constituie o omisiune gravă care poate duce la transpunerea incompletă și incorectă a legislației europene. Mai mult, textul prevede aplicabilitatea derogărilor indiferent de vârstă, deși legislația europeană face distincții clare între solicitanții sub și peste 24 de ani.
Riscuri privind siguranța rutieră
Președintele atrage atenția și asupra faptului că excluderea probei teoretice pentru accesul la categoria A sau A2 — în cazul titularilor de permise categoria B — ignoră caracterul specific al cunoștințelor necesare pentru conducerea motocicletelor. Directiva europeană și legislația națională (Ordinul MAI nr. 268/2010) includ în mod expres obligația de a verifica, prin examen teoretic, cunoștințele referitoare la echipamentele de protecție, riscurile asociate cu vizibilitatea redusă a motocicliștilor, condițiile de drum periculoase și funcționarea elementelor tehnice specifice motocicletelor.
Prin urmare, exceptarea de la examenul teoretic a persoanelor care nu au experiență practică anterioară în conducerea de motociclete poate duce la apariția unor lacune de pregătire cu consecințe directe asupra siguranței în trafic. Președintele subliniază că diferențele între exigențele aferente categoriilor de permise justifică menținerea unor standarde distincte de examinare.
Nevoia de coerență legislativă
Un alt argument adus de Administrația Prezidențială vizează necesitatea ca intervențiile legislative să fie armonizate cu reglementările existente. Astfel, art. 23 alin. (9) din OUG nr. 195/2002 prevede în mod expres că examenul pentru obținerea permisului de conducere constă în două probe – teoretică și practică –, corespunzător fiecărei categorii.
Prin introducerea unor excepții fără o fundamentare coerentă în dreptul european și fără corelarea corespunzătoare cu cadrul legal existent, legea riscă să afecteze claritatea și previzibilitatea normelor rutiere, dar și să creeze precedentul unor viitoare derogări arbitrare.
Legea a fost adoptată cu votul decisiv al Camerei Deputaților, în urma unor amendamente propuse de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică. Potrivit inițiatorilor, măsurile vizate ar fi menite să flexibilizeze accesul la categorii superioare de permis și să reducă birocrația, însă în absența unor garanții privind experiența practică, aceste modificări riscă să intre în contradicție cu directivele europene și cu angajamentele asumate de România în domeniul siguranței rutiere.
Solicitarea de reexaminare vine în contextul în care România rămâne una dintre țările din Uniunea Europeană cu cel mai ridicat număr de accidente grave produse pe fondul neadaptării vitezei și lipsei de experiență în conducere. Astfel, orice măsură care slăbește exigențele privind examinarea șoferilor poate fi percepută drept un pas înapoi în eforturile de reducere a numărului de victime pe șosele.
În baza art. 77 alin. (2) din Constituție, Parlamentul este obligat să reanalizeze legea în forma contestată de Președinte. Legislativul are posibilitatea fie să adopte forma inițială fără modificări, cu o majoritate calificată, fie să introducă amendamente în sensul celor sugerate de Administrația Prezidențială.
În cazul în care cererea de reexaminare nu este luată în considerare și legea este promulgată în forma actuală, aceasta ar putea face obiectul unei sesizări la Curtea Constituțională a României sau chiar al unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru neconformitate cu dreptul UE.
Comentează