Președintele României, Nicușor Dan, a trimis miercuri, 5 noiembrie 2025, Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 36/2024, act care completează reglementările privind autorizarea și intabularea construcțiilor aferente infrastructurii de transport de interes național și celei de metrou gestionate de Metrorex. Potrivit Administrației Prezidențiale, legea a fost transmisă la promulgare după ce Parlamentul a aprobat OG 36/2024 fără modificări.
Președintele amintește că Parlamentul a înaintat legea pe 18 octombrie 2025 (PL-x 518/2024). Ordonanța fusese adoptată în temeiul Legii de abilitare nr. 187/2024 și al art. 108 din Constituție, vizând, între altele, înscrierea dreptului de proprietate asupra unor construcții în cartea funciară pe baza autorizației de construire emise de Ministerul Transporturilor, a procesului-verbal de recepție și a documentației cadastrale.
În cuprinsul sesizării, Președintele arată că OG 36/2024 modifică Legea cadastrului nr. 7/1996 și Legea nr. 50/1991, incluzând și reguli privind regularizarea cotelor datorate către Inspectoratul de Stat în Construcții pe baza valorii finale a lucrărilor declarate de investitor.
Critici privind încălcarea domeniului de lege organică
Administrația Prezidențială susține că, prin obiectul său, legea intervine în regimul juridic general al proprietății, domeniu rezervat legii organice, astfel că adoptarea ca lege ordinară ar contraveni art. 73 alin. (3) lit. m) și art. 76 alin. (1) din Constituție. În consecință, se invocă și nerespectarea art. 115 alin. (1), având în vedere că Guvernul nu poate fi abilitat să legifereze prin ordonanță în materie de lege organică.
Președintele argumentează că regulile de carte funciară – inclusiv soluția care permite intabularea fără certificatul de atestare a edificării construcției – țin de regimul general al proprietății imobiliare, consacrat prin Legea nr. 7/1996, calificată drept lege organică. Prin urmare, orice derogare sau completare ar trebui adoptată cu majoritatea cerută pentru legile organice.
În plus, se afirmă că norma are un caracter vădit special, orientat către o entitate determinată – Metrorex –, ceea ce ar afecta principiul separației puterilor, rolul Parlamentului și egalitatea în fața legii, raportat la art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 16 alin. (1)–(2) și la exigențele decurgând din art. 147 alin. (4) privind obligativitatea jurisprudenței Curții Constituționale.
Critici de fond privind siguranța publică
Pe fond, Președintele invocă încălcarea art. 22 alin. (1), art. 34 și art. 35 din Constituție, apreciind că eliminarea certificatului de atestare a construcției din procedura de intabulare slăbește mecanismele de control privind calitatea și siguranța în construcții prevăzute de Legea nr. 10/1995. Documentul respectiv atestă conformitatea cu autorizația de construire și cu cerințele esențiale de calitate.
Sesizarea subliniază că, în contextul infrastructurii de transport și al metroului, riscurile privesc un număr foarte mare de utilizatori, astfel că statul are obligația pozitivă de a menține un cadru legislativ și administrativ apt să prevină pericolele grave pentru viață și integritate, în acord cu jurisprudența CEDO privind art. 2 din Convenție.
În acest registru se invocă necesitatea unor proceduri tehnice adecvate care să permită identificarea deficiențelor înainte de punerea în funcțiune, iar certificatul de atestare este calificat drept un filtru indispensabil de siguranță pe care legea criticată îl ocolește.
Probleme de tehnică legislativă și efectele jurisprudenței CCR
Administrația Prezidențială semnalează și existența unui paralelism normativ: aceeași soluție privind intabularea fără certificat este introdusă simultan în Legea nr. 7/1996 și în Legea nr. 50/1991. Se invocă art. 1 alin. (5) din Constituție, coroborat cu art. 16 din Legea nr. 24/2000, care interzice dublarea inutilă de reglementări și cere folosirea normei de trimitere.
Potrivit sesizării, ignorarea jurisprudenței Curții în materie de claritate legislativă și de respectare a deciziilor sale ar atrage, de asemenea, încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucât legiuitorul ar fi repetat o soluție legislativă anterior criticată în decizii privind securitatea raporturilor juridice.
În final, Președintele României solicită Curții Constituționale admiterea sesizării și constatarea neconstituționalității legii în ansamblul său, arătând că atât motivele extrinseci, cât și cele intrinseci impun respingerea actului normativ care aprobă OG 36/2024.
Comentează