Niţu: Nu sunt probleme în cazul interceptărilor, vă asigur că ele sunt folosite la nivel naţional

Tiberiu Niţu a spus, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, înaintea şedinţei Plenului, că, în numele procurorilor, şi-ar fi dorit ca în proiectul de ordonanţă de urgenţă aprobat miercuri de Guvern, să fie cuprinse mai multe dispoziţii. "Cele două coduri sunt perfectibile. În ceea ce priveşte caracterul de urgenţă, admit că noi, procurorii, avem un temperament mai pragmatic şi ne-am fi dorit ca de urgenţă să fie mai multe dispoziţii cuprinse în proiectul de ordonanţă de urgenţă ce a fost aprobat ieri (miercuri - n.r.)", a adăugat Niţu. Procurorul general al României a mai spus că ceea ce a fost postat pe site-ul CSM ca fiind voinţa Plenului sunt dispoziţii pe care magistraţii le-am fi dorit cuprinse în Ordonanţa de Urgenţă. Tiberiu Niţu a susţinut că actualul Cod de procedură penală nu împiedică interceptările, dar în afară de aceste interceptări, sunt şi multe alte necorelări, pe care magistraţii le doresc rezolvate urgent. "În materia interceptărilor, din punctul nostru de vedere, în prezent nu sunt probleme de niciun fel, se pot rezolva. Că pot fi făcute clarificări, asta e altceva", a completat procurorul şef al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Una dintre modificările la Codul de procedură penală aprobate miercuri de Executiv se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus un nou alineat, respectiv acela că "metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin. (1)". Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: "Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă". Referitor la acest articol din proiectul de act normativ, Niţu a spus că acesta "era în propuneri, dar pentru a face clarificări, nu pentru că ceea ce există acum nu poate fi pus în aplicare". "Între a fi inaplicabil şi a fi neclar sau interpretabil este o mare diferenţă. Sistemul poate funcţiona, actualele dispoziţii, dacă sunt interpretate în sens constructiv, în sensul de a produce efecte juridice şi de bună-credinţă, pot fi folosite", a spus procurorul general al României. Niţu a adăugat că dispoziţiile pot fi clarificate, ceea ce nu înseamnă că în prezent nu pot fi folosite aceste instrumente, de către procurori. "Le putem folosi şi vă asigur că, cred, la nivel naţional sunt şi folosite", a conchis Tiberiu Niţu. Ministerul Justiţiei a anunţat, miercuri, după şedinţa de Guvern, că cele şase acte normative aprobate de Executiv vor asigura resursele umane şi legislative pentru implementarea codurilor, fiind vorba, printre altele, de un plus de câteva sute de posturi de magistraţi şi grefieri, prin mărirea schemelor de personal. Unul dintre actele normative aprobate de Executiv se referă proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii numărul 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative. O modificare adusă de acest proiect se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală. Ministerul Justiţiei a precizat că în materie penală şi procesual-penală, "modificările legislative propuse au în vedere necesitatea eliminării unor inadvertenţe şi clarificării unor proceduri şi fac obiectul a două demersuri legislative separate". Unul dintre cele două acte normative în cauză este, potrivit sursei citate, ordonanţa de urgenţă care operează acele modificări indispensabile implementării noilor Coduri, modificări făcute ca urmare a propunerilor înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii - OUG pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative. Al doilea act normativ este un proiect de lege "conţinând propuneri formulate de instituţiile anterior menţionate, pentru care Executivul a apreciat că este nevoie de o dezbatere parlamentară de natură a identifica acele soluţii care să înlăture eventuale interpretări diferite" - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri - penal şi de procedură penală - a stârnit reacţii ale societăţii civile şi ale mai multor instituţii, inclusiv ale Preşedinţiei. Printre reglementările criticate în spaţiul public se numără şi cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate. Modificările aprobate miercuri de Guvern au fost anticipate, în ultima zi din ianuarie, de premierul Victor Ponta, care le descria drept mici ajustări la Codul de procedură penală, care vor clarifica şi problema interceptărilor, el adăugând că este "o prostie" să spui că noul cod protejează infractorii.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!