Premium
Pe măsură ce se apropie zorii zilei de 31 martie, România se pregătește de o transformare semnificativă în domeniul călătoriilor și al controlului la frontieră, anunțând o nouă eră de mobilitate pentru cetățenii români, odată cu intrarea iminentă în spațiul aerian și maritim Schengen.
Un salt înainte în ceea ce privește libertatea de călătorie
Cea mai palpabilă schimbare pentru cetățenii români este eliminarea controalelor la frontieră pentru călătoriile aeriene și maritime în spațiul Schengen. Aceasta înseamnă că, începând cu 31 martie, călătorii nu vor mai fi supuși verificărilor de rutină la punctele de control la frontieră atunci când intră în țările Schengen pe calea aerului sau pe mare. În schimb, aceștia se vor îndrepta direct către porțile de îmbarcare, reducând semnificativ timpii de așteptare și facilitând o experiență de călătorie mai ușoară.
Vigilență în mijlocul libertății
În pofida eliminării controalelor sistematice la frontieră, rolul poliției de frontieră rămâne esențial în asigurarea siguranței și legalității circulației transfrontaliere. Autoritățile vor menține o prezență discretă, dar vigilentă, în cadrul aeroporturilor și al instalațiilor maritime, efectuând controale sporadice și specifice pe baza evaluărilor de risc și a unor suspiciuni rezonabile. Aceste măsuri sunt menite să contracareze activitățile ilegale fără a împiedica fluxul de călători legitimi.
Protejarea celor mai tineri călători
Noul regim își extinde beneficiile și asupra cetățenilor români minori, care, la fel ca și adulții, vor ocoli controalele tradiționale la frontieră. Totuși, această facilitate nu compromite măsurile de salvgardare instituite pentru minorii care călătoresc fără sau în afara familiei apropiate. Cerințele de documentare rămân stricte, asigurându-se că minorii călătoresc cu consimțământul corespunzător și din motive legitime, susținând astfel siguranța lor peste granițe.
Dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o terţă persoană sunt necesare: document de călătorie valabil (carte de identitate, pașaport); acordul celuilalt părinte dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi; acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele; doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reşedinţă şi face dovada în acest sens; doar acordul unuia dintre părinţi când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei. Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de: document de călătorie valabil; acord din partea ambilor părinţi; doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reşedinţei în ţara în care călătoreşte.
Dincolo de Schengen: Destinații din afara UE
În ceea ce privește călătoriile în statele din afara Schengen, status quo-ul rămâne. Cetățenii români, atât adulți, cât și minori, vor continua să se supună verificărilor de documente și să îndeplinească condițiile de călătorie existente, așa cum prevăd acordurile internaționale și bilaterale. Această abordare bifurcată asigură faptul că, în timp ce călătoriile în Schengen devin mai fluide, integritatea și securitatea călătoriilor către și dinspre statele non-Schengen nu sunt compromise.
Pregătirea operațională
Poliția de Frontieră Română și-a articulat pregătirea pentru această tranziție, punând accentul pe ajustările organizaționale și operaționale menite să protejeze cetățenii, facilitând în același timp călătoriile eficiente. Printre inovații se numără relocarea și îmbunătățirea porților de control automatizate din aeroporturi, concepute pentru a gestiona rapid volume mari de călători cu pașapoarte europene. Această modernizare face parte dintr-un efort mai amplu de a se asigura că integrarea României în spațiul Schengen este perfectă și sigură.
