Premium
Legea Cinematografiei, o prioritate a mandatului Ministrului Culturii Corina Șuteu, a fost aprobată în ședință de Guvern pe 29 noiembrie 2016. Noua lege armonizează legislația română cu cea adoptată de Comisia Europeană în noiembrie 2013. Funcționarea și dinamizarea producției cinematografice, precum și accesul publicului la producții românești și europene sunt astfel asigurate pentru mult timp de acum încolo.
Prin reforma cinematografiei românești, această industrie creativă își va ameliora capacitatea de producție, de distribuție a filmului pe plan național și internațional, de dezvoltare a resursei umane competente, va încuraja producătorii și realizatorii aflați la debut și va lansa un proces consecvent de educație pentru filmul românesc și european. Toate acestea reprezintă o urgență culturală care, în lipsa reformei aprobate, ar fi adâncit și mai mult disfuncționalitățile deja existente și ar fi adus prejudicii de imagine și de funcționare pentru filmul românesc, care strălucește în pofida tuturor piedicilor sistemice și a complicităților care îl sufocă în acest moment.
• Păstrarea în circuitul cinematografic a sălilor de cinema
Toate sălile și grădinile de cinematograf aflate în administrarea Regiei Autonome de Difuzare și Exploatare a Filmului „RomâniaFilm” au fost trecute, prin Legea 303/2008, în proprietate publică localăși în administrarea unităților administrativ-teritoriale. Cu toate acestea, zeci deconsilii locale care doresc să redeschidă pentru public sălile de cinematograf care se află în administrarea lor, în baza Legii 303/2008, se află în imposibilitatea de a demara procedurile de revitalizare a cinematografelor, în condițiile în care termenele de preluare de la RADEF „RomâniaFilm” și de modernizare a spațiilor au fost depășite. Ordonanța de urgență de față prevede repunerea în termen pentru aceste două situații, preluarea de către autoritățile locale și obligativitatea revitalizării și modernizării sălilor de cinematograf în următorii patru ani, consiliile locale având suplimentar obligația de a prezenta cel puțin o dată pe săptămână film în aceste săli.
În plus, administratorii de săli de cinematograf pot de acum înainte solicita sprijin financiar pentru retehnologizarea sălilor, precum și sprijin de specialitate din partea Centrului Național al Cinematografiei privind modernizarea spațiilor și alcătuirea de programe de cinema.
Aceste modificări creează astfel cadrul legislativ pentru dezvoltarea, în următorii ani, a unui lanț de săli de cinematograf în majoritatea localităților din România.
• Protejarea patrimoniului cinematografic
Începând din luna aprilie a acestui an, Ministerul Culturii a solicitat și a beneficiat, în scopul evaluării situației Arhivei Naționale de Filme (ANF), de sprijinul Asociației Cinematecilor Europene (ACE) și al Federației Internaționale a Arhivelor de Film (FIAF), organisme internaționale din care ANF face parte, al Arhivelor Naționale ale României și al Bibliotecii Naționale a României, ca și de cel al unor grupuri de cineaști, critici și istorici români de film.
Rapoartele prezentate de către toate aceste instituții și grupuri au relevat diverse probleme structurale ale Arhivei Naționale de Filme. Fără autonomie decizională și un plan de management cu ținte explicite pentru Arhiva Națională de Filme, patrimoniul valoros pe care-l deține aceasta risca să se degradeze iremediabil și să nu mai poată fi accesibil generațiilor care vin. Trecerea Arhivei Naționale de Filme din subordinea Centrului Național al Cinematografiei în subordinea Ministerului Culturii, cu un management cu obiective clare, concrete și evaluabile, precum și trecerea patrimoniului cinematografic național din administrarea Centrului Național al Cinematografiei în cea a Arhivei Naționale de Filme, care avea pânăacum doar custodia peliculelor, reprezintă un act necesar pentru revitalizarea instituției și aducerea în prim-plan a patrimoniului cinematografic românesc.
În următoarele săptămâni, vom propune spre adoptare noua hotărâre de guvern de organizare și funcționare a Arhivei Naționale de Filme, elaborată din perspectiva acestei ordonanțe de urgență. Odată adoptat și acest act, se vor crea condițiile necesare pentru ca patrimoniul cinematografic să fie administrat cu justețe, pus în valoare și să-și găsească drumul spre marele public.
• Creșterea difuzării de film românesc și accesibilizarea acestuia
Din anul 2005, de când datează vechea ordonanță privind cinematografia, numărul de filme românești produse anual a crescut exponențial, la fel și recunoașterea internațională a cinematografiei românești și numărul de săli private de cinematograf din țară.
Discrepanța dintre vizibilitatea internațională a filmelor românești și accesibilitatea lor pe plan național nu are legătură cu lipsa de interes a publicului, ci cu investiția de publicitate. De aceea, toate statele europene aplică măsuri protecționiste similare în fața concurenței comerciale a filmelor hollywoodiene cu bugete de promovare de sute de ori mai mari decât cele ale producțiilor românești sau europene în general, motiv pentru care era imperios necesară creșterea cotei obligatorii de proiecții cu film românesc în cinematografe.
De asemenea, în premieră, noul act normativ prevedere finanțarea accesibilizării filmelor românești pentru persoane cu dizabilități, o problemă ridicată constant în ultima vreme și strâns legată de creșterea accesului publicului la producțiile finanțate din fonduri publice.
• Sprijinirea tinerilor cineaști, diversificarea ofertei cinematografice și transparentizarea mecanismelor de finanțare
Includerea, până acum, în aceeași categorie de concurs a tuturor cineaștilor, mai puțin a celor aflați la debut, și ponderea crescută a realizărilor anterioare în notarea proiectelor îi dezavantajau pe artiștii aflați la început de carieră, nu asigurau condițiile schimburilor de generație, dezvoltarea producătorilor și nici o ofertă diversificată pentru public în materie de limbaje și formule cinematografice. Noul act normativ asigură de acum înainte continuitatea în producția cinematografică prin crearea unor condiții speciale de concurs pentru cineaștii aflați la primul și al doilea film de lungmetraj din carieră, cu posibilitatea unei finanțări de până la 85% din buget, și prin introducerea unei categorii de concurs dedicată filmelor de micro-buget (maxim 60.000 euro), incluzând filme experimentale sau neîncadrabile în genuri tradiționale.
Ordonanța instituie și desecretizarea concursului de proiecte cinematografice, posibilitatea ca membrii comisiilor de selecție să fie propuși nu doar de uniuni și asociații profesionale, ci și de către cineaști și elimină interdicția de participare la concurs, în următoarele două sesiuni, a membrilor comisiilor de selecție. Toate aceste modificări creează condițiile unei mai mari transparențe a procesului de selecție și de acordare a finanțării, precum și susținerea competenței în activitatea de evaluare de proiecte.
• Transformarea creditului direct în sprijin financiar nerambursabil pentru producție
Timp de 10 ani, producția de filme a fost finanțată din Fondul cinematografic, administrat de Centrul Național al Cinematografiei, prin credit direct (rambursabil), pe baza unui concurs de proiecte cinematografice. Filmele românești nefiind rentabile comercial, rambursările creditului direct au fost nesemnificative.
Începând de acum, mecanismul de finanțare se modifică, din credit direct în sprijin financiar (nerambursabil) pentru producție, rămânând în vigoare obligativitatea producătorilor de a returna procentul din profituri echivalent celui din bugetul de producție obținut în urma concursului de proiecte cinematografice, sume ce vor intra în Fondul cinematografic pentru susținerea finanțării altor proiecte cinematografice.
• Dezvoltarea educației audio-vizuale
Această ordonanță prevede mai multe forme complementare de sprijinire a programelor de educație audio-vizuală, realizate nu doar de către organizații private, ci și de către Centrul Național al Cinematografiei, independent sau în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării Științifice și cu Arhiva Națională de Filme, conform unui comunicat de presă.
