Premium
Fostul ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Doina Pană, în pofida eforturilor susținute din 2014, ca și predecesoarea sa, Lucia Vargă, și-a încheiat mandatul fără îndeplinirea mult doritei adoptări a noului Cod Silvic, care s-a dovedit 'ghindă' tare pentru toți politicienii care s-au perindat la conducerea Departamentului, fie că acesta a lucrat independent sau a făcut parte din Ministerul Mediului.
Totuși, 2014 i-a adus fostului ministru delegat Pană un succes în lupta împotriva furtului de lemn din pădure, odată cu introducerea 'Radarului pădurii', un sistem modern informatic de urmărire a trasabilității lemnului exploatat din zonele forestiere.
Sistemul de supraveghere a firmelor autorizate să exploateze și să prelucreze masa lemnoasă a fost introdus după de Guvernul a adoptat, pe 4 iunie, Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialului lemnos.
Ministrul delegat a anunțat din prima zi după preluarea mandatului, în martie, că a avut o discuție cu premierul și cu ceilalți miniștri din Guvern, din care a rezultat că în Departament 'sunt probleme la ape și la piscicultură, dar cele mai mari probleme sunt în păduri', iar premierul i-a cerut să se concentreze în special asupra acestui sector și 'să găsesc în mod deosebit soluții să se termine odată cu toate defrișările ilegale care s-au înregistrat de 20 și ceva de ani în România'.
În aprilie, într-o reuniune internațională pe tema pădurilor, Doina Pană arăta că România are nevoie de o strategie durabilă pentru sectorul forestier, fiind considerată a opta putere forestieră din UE, însă mai mult de 50% din pădurile țării se află în administrare privată și sunt greu de controlat, pentru a fi stopate tăierile ilegale sau exploatarea nerațională.
'România este a opta putere forestieră la nivelul Uniunii Europene, fapt ce a făcut ca, de-a lungul timpului, să existe o strategie durabilă pentru sectorul forestier. Apreciem atitudinea de administrator de păduri a Regiei Naționale a Pădurilor — Romsilva, dar cu toate acestea nu putem uita că sub 50% din pădurile României sunt administrate de Romsilva. Pentru perioada următoare, politicile noastre vor fi în consens cu strategiile europene din programul 2014 — 2020', explica Doina Pană forestierilor prezenți la reuniunea de la București.
'Radarul pădurii', cunoscut în termeni tehnici ca sistemul SUMAL, care a avut și o perioadă de trei luni de testare pilot, s-a dovedit a fi o măsură eficientă.
Ministrul delegat dădea asigurări că Hotărârea de Guvern aliniază România la norme europene și aduce un element de noutate foarte mare, prin programul informatic SUMAL, care urmărește trasabilitatea lemnului din pădure și până la beneficiarul final.
'La scurt timp după ce am preluat portofoliul, am ajuns la concluzia că, de fapt, furturile de lemn din pădure nu se fac fără acte. Deci, sub 5% cred că se fac fără acte și restul se fac cu acte, adică, cu același aviz de însoțire se circulă de mai multe ori, fără ca cineva să sesizeze, fără ca cineva să oprească și să verifice. Am ajuns la concluzia că factorul uman trebuie să aibă un rol diminuat, chiar dacă va crește numărul de lucrători care să supravegheze, să oprească transporturile, să verifice avizele. Am ajuns la concluzia că trebuie să folosim ceva, de genul radarului, de aceea i-am și spus radarul pentru păduri. Trebuia ceva scriptic, care să împiedice factorul uman să facă o ilegalitate și atunci am revenit la acest sistem informatic SUMAL, care este făcut cu bani de la Banca Mondială și este un sistem foarte deștept", arăta ministrul delegat.
Aceasta a explicat că toți agenții economici vor trebui să-și echipeze mijloacele de transport cu smartphone, iar pe aceste telefoane va fi instalat gratuit sistemul informatic de trasabilitate, iar pentru ca să poată transporta lemnul, aceștia trebuie să aibă un aviz de însoțire a masei lemnoase, conceput în regim special, securizat de Imprimeria Națională.
'În momentul în care pleacă din pădure trebuie să acceseze prin acest telefon smartphone sistemul, adică să introducă niște date în acest program și automat i se generează un cod unic, pe care va trebui să-l înscrie în acest aviz de însoțire a mărfii. Codul indică ora, minutul și secunda când s-a făcut accesarea sistemului informatic. Dacă există situația în care lipsește semnalul, există și varianta off-line, în care nu se generează un cod unic, dar se generează un cod pe care agentul economic trebuie să-l scrie pe avizul de însoțire și, în drumul mașinii, în momentul în care a ajuns într-o zonă cu semnal, codul se duce automat pe SMS și îi este generat automat codul unic. Dacă pe traseu o mașină nu are trecut pe avizul de însoțire codul off-line sau codul online, acea marfă se confiscă. Am introdus și o cheie de control, să nu poată intra lemnul în depozit, până când cei de acolo nu accesează și ei sistemul", explica Doina Pană.
'Radarul pădurii' a intrat în vigoare la 120 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar eficiența sistemului s-a demonstrat prin faptul că doar în luna octombrie au fost sancționate un număr de tăieri și transport ilegal de masă lemnoasă, egale cu întreaga cantitate de pe parcursul anului 2014.
Proprietarii de păduri au încercat să găsească portițe legislative care să le dea posibilitatea să-și păstreze sursele de venituri din pădure, nu întotdeauna legale, dar ministrul Pană a reușit să blocheze în Guvern un amendament la Codul Silvic, înaintat de 38 de parlamentari, care ar fi vrut ca proprietarii de păduri private să poată tăia 5% din suprafețele împădurite, cu scopul 'amenajării de pensiuni turistice'.
'Eu am avut o discuție cu câțiva dintre inițiatori. Dânșii n-au conștientizat la ce impact conduce această propunere, având ca intenție să încurajeze turismul în zona montană. Avizul a fost clar negativ pentru că nu se mai poate, rolul meu este să salvez pădurea, care a fost defrișată ilegal, într-un hal fără de hal', explica Doina Pană decizia Executivului.
Ministrul nu s-a bucurat de simpatia celor care vor să taie pădurea necontrolat, inclusiv din partea politicienilor. Au fost multe atacuri, pentru că 'cei care vor să taie pădurea nu au o anumită culoare politică, ei au anumite interese și în momentul în care le sunt lezate, e firesc să aibă reacții. Eu mi le-am asumat, îmi văd mai departe de rolul meu, să protejez pădurea. Eu din start am mers pe bună credință', arăta ministrul delegat.
Pe 17 iunie, deputații din Comisia pentru agricultură au dat raport favorabil modificării și completării Legii nr.46/2008 — Codul Silvic, unul dintre amendamentele admise vizând limitarea la maximum 30% a achiziționării din masa lemnoasă a României de către un operator economic iar un altul — acordarea dreptului de preemțiune în utilizarea lemnului producătorilor din industria mobilei.
În opinia ministrului Mediului, Doina Pană, amendamentul referitor la limitarea la 30% a cumpărării din masa lemnoasă a țării este o măsură benefică, întrucât se dau "șanse egale tuturor firmelor și se înlătură monopolul pe piață", în condițiile în care sunt "multe firme mari din străinătate care dețineau mult peste 50% din prelucrarea și exploatarea masei lemnoase din România".
Cât privește noul Cod silvic, aceasta a spus că el vine cu o serie de reglementări care până acum nu au mai fost, cum ar fi statutul pădurilor parc și al celor cu scop recreativ și instructiv, reglementările clare de amenajamente silvice, care nu mai sunt obligatorii pentru indiferent cât de mică este suprafața și cu măsuri de susținere a proprietarilor mici de păduri, în sensul de a se face contracte de administrare pe minimum zece ani și atunci au dreptul să exploateze un volum de maximum trei metri cubi pe hectar pe an.
Despre noul Cod Silvic se discută de peste patru ani, iar drumul acestuia este foarte sinuos. Zilele 'fatidice' din 2014, cum le-a calificat Pană, s-au adăugat lipsei de șansă ca noul act normativ să fie adoptat și, astfel, Codul Silvic intră în al cincilea an de dezbateri parlamentare.
În septembrie, Grupul parlamentar PSD a preluat forma finală a Codului și a depus-o ca inițiativă parlamentară a grupului, pentru că documentul primise votul a numai 127 de parlamentari și au lipsit cinci voturi să fie adoptat.
'A trecut prin Guvern, a trecut de Senat, a ajuns din nou în Camera Deputaților, a trecut din nou prin comisii, din nou au venit toți factorii interesați și urma să fie supus aprobării în Plen. Pentru că s-a venit pe ultima sută de metri cu niște amendamente, acestea n-au fost introduse, pentru că este perioadă electorală și Parlamentul funcționează pe avarie, în sensul că majoritatea parlamentarilor sunt implicați în teritoriu, în campanie electorală, și practic s-a amânat până se vor întoarce din nou la lucru', arăta ministrul delegat.
Un traseu sinuos legislativ, excesiv de birocratic, a făcut ca noul Cod Silvic să nu poată fi adoptat până la finele lui 2014, iar informațiile confuze, 'fumigenele' aruncate în spațiul public, cum le cataloga ministrul delegat, au complicat și mai mult situația.
'Vreau să demontez niște fumigene care au fost aruncate în spațiul public despre Codul Silvic și care conțin informații incorecte. În forma inițială, noi trebuia să împădurim două milioane de hectare până în 2035. Au fost discuții la Comisia de Agricultură, care au plecat de la niște date concrete. Ca să poți împăduri îți trebuie două lucruri: banii alocați și acceptul proprietarilor, ca pe terenul lor să se facă împăduri, pentru că statul nu dispune de cele două milioane de hectare. În afară de plantarea perdelelor forestiere unde, chiar dacă nu este de acord proprietarul, legislația îți dă voie să expropriezi, la plantarea terenurilor degradabile nu este valabil acest lucru. Și atunci foarte multă lume nu vrea să te lase să împădurești, pentru că subvenția pe care o primește de la Comisia Europeană pentru pășune înseamnă în jur de 300 de euro pe hectar, iar pentru pădure înseamnă zero, pentru că pădurea se consideră că vine ea cu ceva productiv, în momentul în care valorifici lemnul. Dar lemnul îl valorifici după zeci de ani și atunci marea majoritate nu a fost de acord. S-a făcut un calcul și s-a văzut că din 2008 până acum, calcul făcut de Curtea de Conturi, s-au împădurit 34.400 de hectare, deci până la cele două milioane până în 2035 este un pas uriaș și relativ imposibil. După ce am discutat cu toți experții, inclusiv cu Academia Română, s-a ajuns la concluzia că din ce teren are statul și din ce am mai putea să convingem ca proprietari, ar fi mai viabil ca până în 2030 să împădurească un milion de hectare, în sensul că dacă tot rescriem Codul Silvic acum, să nu venim cu chestii care nu se pot realiza. Asta a generat un curent ca și cum noi încurajăm defrișările, că nu vrem să plantăm, și în consecință au rămas două milioane de hectare, ceea ce nu este posibil, dar pentru că toate vocile din opoziție asta au spus, nu am vrut să fie un motiv ca parlamentarii să nu voteze', sublinia Doina Pană.
Cu 'fumigene' sau nu, noul Cod Silvic stă, deocamdată, în sertarele Camerei Deputaților, și, chiar dacă optimist, este considerat de Doina Pană 'pilonul important pentru însănătoșirea a tot ce înseamnă exploatarea pădurilor din România', se pare că va mai fi, o vreme, chiar el în suferință.
