Premium
Fondurile europene ar trebui acordate conform principiilor solidarităţii, a apreciat marţi fostul preşedinte al Parlamentului European şi în prezent candidatul social-democraţilor germani pentru postul de cancelar, Martin Schulz, lansând astfel un nou apel pentru diminuarea acestor fonduri în cazul ţărilor est-europene care nu acceptă să primească migranţi, transmite agenţia DPA, potrivit Agerpres.
'Sunt acele ţări care spun 'da' Europei atunci când primesc ceva. Şi spun 'nu' atunci când trebuie să facă ceva, cum ar fi de exemplu să accepte refugiaţi. Acest lucru trebuie să înceteze. În calitate de cancelar, voi bloca orice buget al UE care nu este bazat pe principiul solidarităţii', a adăugat liderul social-democraţilor germani, aflat în campanie electorală.
Circa 1,8 milioane de migranţi au ajuns în Europa începând din anul 2014, Germania devenind destinaţia lor preferată ca urmare a politicii uşilor deschise promovate de cancelarul Angela Merkel, context în care a fost impus la nivelul UE un mecanism obligatoriu de redistribuire a migranţilor între statele membre.
Dar refuzul unor state est-europene de a aplica cotele obligatorii de refugiaţi - decise prin majoritate calificată la Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din septembrie 2015 - a atras ameninţări din partea unor oficiali europeni, care au cerut tăierea sau reducerea fondurilor europene pentru aceste state, printre cei care au avansat astfel de solicitări numărându-se noul preşedinte francez Emmanuel Macron şi fostul premier italian Matteo Renzi.
Acesta din urmă a ameninţat de mai multe ori că Italia nu va mai da bani la bugetul UE pentru ţările care refuză să primească migranţi. 'Aceste ţări iau banii Italiei, apoi construiesc ziduri. Dacă ne vom arăta mai fermi şi mai hotărâţi în discuţiile din următoarele luni pentru bugetul 2020-2026, ei vor suporta consecinţele', a spus Renzi, în condiţiile în care ţara sa se află în prima linie a valului masiv de migranţi africani ce continuă să debarce în porturile italiene după ce au traversat Libia şi Marea Mediterană, numărul lor pentru anul în curs apropiindu-se de 100.000.
Comisia Europeană a declanşat în luna iunie proceduri de infringement împotriva Ungariei, Cehiei şi Poloniei pentru refuzul lor de a accepta migranţi.
