NUCLEARA BUGETARĂ EP. 2: Coaliția de guvernare, SOMATĂ să oprească subminarea economiei

Ca de fiecare dată, cifrele furnizate de redacția noastră se dovedesc reale, iar sursele bine informate. Astfel, ceea ce până mai ieri făcea valuri doar în subteranele politice și guvernamentale, după cum am arătat aici, iese astăzi la suprafață, printr-un comunicat oficial de presă, dând o lovitură năpraznică actualei guvernări, confruntate deja cu reacții la pachetul de măsuri de echilibrare fiscal-bugetară.

Mai mult, din informațiile date publicității, se pare că aproximativ jumătate din economia făcută prin măsurile de austeritate putea fi prevenită. Mai exact, o asociație din industria de real estate a transmis presei analiza care dă fiori liderilor lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă: în ultimii 3 ani de administrație PNL-USR-PMP în Capitală, contribuția Bucureștiului la PIB a scăzut de la 37% la sub 30%. Or, dacă veniturile bugetare ale României înseamnă circa 33% din PIB, rezultă că scăderea de 7 procente marchează aproape jumătate din deficitul bugetar prognozat la 5% (7% x 0,33 = 2,31%). Altfel spus, blocajul industriei construcțiilor, girat de coaliția din spatele edilului general, la inițiativa acestuia, poate fi considerat responsabil de jumătate din diferența dintre veniturile și cheltuielile țării, diferență din cauza căreia Executivul și-a asumat răspunderea în Parlament.

În urma analizei sectorului de profil și a celui de tranzacții imobiliare, AREI (Asociația Investitorilor de Real Estate din România) a lansat un semnal de alarmă, adresat tuturor autorităților administrației publice locale și centrale, cu privire la riscurile privind afectarea gravă a intereselor legitime ale Statului și societății românești, cauzate de blocajul instituțional de la nivelul Capitalei, produs de stoparea eliberării tuturor tipurilor de documente de autorizare a lucrărilor de construcții.

Conform comunicatului de presă al AREI, din datele oficiale ale industriei, așa cum reies ele din dinamica societăților ce activează în sectorul construcțiilor si tranzacțiilor imobiliare, în baza situațiilor financiare depuse la ANAF în perioada 2010-2022, decurge o stare de fapt absolut îngrijorătoare în ultimii 3 ani fiscali încheiați, printr-o scădere abruptă a încasărilor la buget, care au revenit anul trecut la recordul negativ minim din 2010.

Astfel, incertitudinea și lipsa de predictibilitate generate de politicile publice ale administrației Capitalei au condus la o prăbușire a contribuției Bucureștiului în formarea PIB, urmare a exodului multor companii internaționale și a reducerii masive a operațiunilor celor existente.

Din informațiile publice analizate de AREI, prejudiciul provocat atât agenților economici, cât și bugetului, se constată pe mai multe dimensiuni:

1.   ponderea Capitalei în formarea PIB la nivel național a scăzut în anul 2022 la 29,8%, același procent din anul 2010, comparativ cu 37% înregistrat în anul 2019.

2.   veniturile companiilor din construcții și tranzacții imobiliare active in Bucuresti au încetinit la un alt minim istoric, de doar 5%, pe parcursul anului 2022, pe sfert față de dinamica din cele mai mari 10 judete din aceleasi sectoare, a căror medie este de 18%. Scăderea veniturilor impactează, evident, toată industria de pe orizontală , afectând locurile de muncă, reducând încasările bugetare și crescând cheltuielile sociale.

3.   profitul net al acelorași firme respectă trendul negativ, avansul din Bucuresti fiind de numai 6%, față de media județelor mari ale țării, a căror creștere medie este de 22%. Această contractare a beneficiilor se reflect direct și proporțional  în impozitele datorate și plătite bugetelor locale și bugetului central.

4.   avansul investițiilor realizate pe parcursul anului 2022 în București de către companiile active în sectoarele analizate a reprezentat doar 8% din baza de active, mult sub media de 21% înregistrată de companiile din cele mai mari 10 județe din sectoarele analizate.

De asemenea, principalele concluzii ale analizei efectuate aduc în prim-plan următoarele aspecte:

A.   Industriile Construcțiilor și Tranzacțiilor Imobiliare au contribuit cel mai mult la revenirea economiei la nivel național după impactul Covid-19 și al războiului declanșat de Rusia în Ucraina (+103.207 job-uri suplimentare, +87 mld. lei venituri, +70 mld. lei solduri active fixe, +62 mld. lei capitaluri proprii);

B.   Contribuția Construcțiilor și Tranzacțiilor Imobiliare la formarea PIB este semnificativă (14-16% în ultimii 10 ani și 18,5 în 2022);

C.   Principala vulnerabilitate este dimensiunea redusă în contextul unui grad de îndatorare foarte ridicat (aproape 70%) și al scăderii numărului de autorizații de construcții emise (8 din 10 companii sunt expuse riscului de insolvență);

D. Descurajarea investițiilor pe termen lung, reducându-se la minimul istoric dimensiunea acestora, raportat la baza de active (cauzată de incertitudinea generată de climatul urbanistic instabil și blocajul administrativ din București).

În acest context, va fi dificil pentru liderii coaliției să explice măsurile drastice de reducere a cheltuielilor, în scopul echilibrării deficitului, câtă vreme jumătate din acesta e provocat de administrația locală din București.