Numărul cetățenilor străini cu permis de muncă în România s-a apropiat de 150.000 la finalul anului trecut, în creștere puternică față de anul anterior, arată date analizate de Economedia. Specialiștii spun că fenomenul va continua și chiar se va permanentiza, pe măsură ce economia se dezvoltă, potrivit mediafax.
Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, citate de Economedia, numărul străinilor cu permis de ședere temporară în scop de angajare a ajuns la 149.558, cu aproximativ 47% mai mult decât în anul precedent. Cei mai mulți muncitori provin din Nepal, urmați de Sri Lanka, India, Turcia și Bangladesh. Majoritatea ocupă locuri de muncă în domenii precum livrări, manipulare marfă sau industria HoReCa.
Politologul Răzvan Petri explică, pentru Economedia, că România nu mai este percepută ca o țară săracă. Dezvoltarea economică din marile orașe a început să atragă forță de muncă din afara Uniunii Europene. Centre urbane precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași au ajuns să concureze orașe similare din Vest, atât din perspectiva salariilor, cât și a oportunităților. În acest context, migrația economică este descrisă ca un fenomen „normal și natural” pentru o economie în creștere. Potrivit politologului Vlad Adamescu, citat de Economedia, impactul economic al imigrației este, în general, pozitiv. Totuși, există și efecte negative punctuale, în special pentru lucrătorii din zonele slab plătite. Acolo unde competiția pentru locuri de muncă poate crește substanțial. În același timp, mulți angajatori se confruntă cu lipsa forței de muncă locale. Se întâmplă în special în domenii precum construcțiile sau HoReCa. Practic, acestea sunt zonele în care românii sunt tot mai puțin dispuși să lucreze.
Sociologii avertizează că, pe fondul scăderii populației și al emigrației românilor, imigrația ar putea deveni esențială pentru susținerea pieței muncii în următorii ani. „Imigrația din țări non-UE va crește și se va permanentiza”, afirmă Adamescu pentru Economedia, subliniind că fenomenul este legat direct de evoluția economică a țării. Pe lângă impactul economic, specialiștii atrag atenția asupra riscurilor sociale și culturale. Creșterea imigrației ar putea alimenta discursuri anti-imigraționiste și tensiuni între diferite grupuri sociale, mai ales în contextul inegalităților economice. În lipsa unor politici clare de integrare și gestionare a fenomenului, subiectul riscă să devină unul exploatat politic, avertizează analiștii citați de Economedia.
Comentează