O bacterie ce produce alcool în intestine, răspunzătoare de boala ficatului gras la persoane care nu consumă alcool (studiu)

O echipă de oameni de ştiinţă din China a descoperit că o anumită bacterie poate produce cantităţi importante de alcool în intestine, suficient de mari pentru a provoca o afecţiune hepatică la persoane care nu consumă alcool, relatează miercuri Xinhua preluat de agerpres.

Boala ficatului gras non-alcoolic (BFGNA), care constă în acumularea grăsimii în ficat din cauza altor factori decât consumul de alcool, afectează circa un sfert din populaţia adultă la nivel mondial. Cauzele sale sunt necunoscute.

Specialişti din cadrul Institutului de Virusologie din Wuhan şi de la alte instituţii de cercetare din China au descoperit un anumit tip de bacterie în timp ce tratau un pacient cu BFGNA, al cărui ficat era grav afectat şi care prezenta sindrom de auto-fermentaţie - o problemă rară din cauza căreia unele persoane se îmbată după ce consumă alimente ce conţin zahăr sau amidon.

Studii anterioare au concluzionat că acest sindrom poate fi asociat cu o infecţie provocată de anumite ciuperci, numită candidoză. Drojdiile pot fermenta şi produce alcool în intestine, la fel ca în cazul berii produse într-un butoi.

În cadrul noului studiu, oamenii de ştiinţă au descoperit că acest caz al pacientului cu sindrom de auto-fermentaţie era provocat de o bacterie. În fecalele sale au fost descoperite mai multe tulpini de Klebsiella pneumonia (K. pneumonia) - un tip comun de bacterie comensală - care produceau cantităţi de alcool de patru până la şase ori mai mari decât tulpinile prezente la persoane sănătoase.

Cercetătorii au analizat ulterior mostre de bacterii intestinale de la 43 de pacienţi cu BFGNA şi de la 48 de persoane sănătoase. Rezultatele au relevat că circa 60% dintre pacienţii cu BFGNA prezentau niveluri medii sau mari de K. pneumonia în intestine.

Într-o etapă ulterioară a studiului, şoareci de laborator au fost hrăniţi cu K. pneumonia izolată de la pacientul cu sindrom de auto-fermentaţie timp de trei luni. După prima lună grăsimea a început să se acumuleze în ficat. După două luni, şoarecii au prezentat semne de fibroză, cicatrici care indică leziuni hepatice pe termen lung.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că progresia bolii ficatului gras la şoareci a fost comparabilă cu cea de la şoareci cărora li s-a administrat alcool.

După ce şoarecilor care au primit bacteria li s-au administrat antibiotice care distrug K. pneumonia starea de sănătate a ficatului lor s-a îmbunătăţit.

Descoperirea a fost publicată în jurnalul Cell Metabolism.