O biografie a trupei Beatles, recompensată cu premiul Baillie Gifford pentru nonficţiune

Craig Brown a fost recompensat marţi cu premiul Baillie Gifford, prestigioasă distincţie britanică pentru volume de nonficţiune, pentru cartea sa ''One Two Three Four: The Beatles in Time'', lucrare despre care juriul a spus că ''reinventează arta biografiei'', informează The Guardian, potrivit Agerpres.

Un amestec de istorie, jurnale, autobiografie, scrisori de la admiratori, interviuri, liste şi topuri, cartea lui Brown spune povestea celebrei trupe, precum şi a celor din imediata lor apropiere. Preşedinta juriului, Martha Kearney, a apreciat volumul ca fiind ''o celebrare veselă, neconvenţională, pătrunzătoare a celor de la Beatles, o abordare extrem de originală pe un teritoriu familiar''.

''Este totodată o carte profundă despre succes şi eşec, care a câştigat aprecierea unanimă a juraţilor noştri. Craig Brown a reinventat arta biografiei'', a spus Kearney. ''În întunecimea anului 2020, am descoperit o rază de lumină'', a precizat ea.

Citește și: Alina Gorghiu a reacționat după atacul PSD la adresa președintelui: Minciuni ordinare, calomnii și dezinformare. Asta e rețeta PSD de 30 de ani

''Ideea apariţiei unei noi cărţi despre The Beatles este destul de greu de imaginat întrucât s-a scris atât de mult despre ei -, dar este o carte atât de originală'', a adăugat Kearney. ''Este asemenea unui colaj - a cules extrem de multe detalii fascinante din atât de multe surse şi le-a împletit la un loc pentru a ne oferi o perspectivă nouă despre The Beatles. Este o carte amuzantă, dar de asemenea foarte profundă''.

Brown, autor, jurnalist şi autorul, din 1989, a unei rubrici comice zilnice intitulate ''Private Eye'', a fost recompensat cu 50.000 de lire sterline. Cartea sa a devansat celelalte titluri nominalizate, printre care Kate Summerscale cu volumul ''The Haunting of Alma Fielding''; Sudhir Hazareesingh cu biografia generalului Toussaint Louverture, ''Black Spartacus''; volumul semnat de Christina Lamb despre efectul războiului asupra femeilor, ''Our Bodies, Their Battlefield''.

Brown a declarat că scopul său a fost de a ''transmite amuzamentul şi entuziasmul epocii Beatles şi rapiditatea cu care cei patru membri ai trupei s-au schimbat, atât în bine, cât şi în rău''.

''Chiar şi acum mi se pare destul de ciudat că toţi aveau mai puţin de 30 de ani atunci când Beatles s-a destrămat şi că perioada dintre 'I Want to Hold Your Hand' şi 'Why Don't We Do It in the Road?' a fost de doar patru ani'', a spus autorul într-un interviu acordat cu prilejul decernării premiului.

''Am insistat totodată să arăt efectul pe care l-au avut asupra tuturor, de la majestatea sa, regina Angliei, la Charles Manson. Am considerat că acest lucru ar fi cel mai bine redat printr-o multiplicitate de capitole scurte, juxtapuse asemenea unor prisme, pentru a forma un caleidoscop'', a mai precizat Brown.