Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

O carte pe zi: "Vocile lui Pamano” de Jaume Cabré

carte

O carte pe zi: "Vocile lui Pamano” de Jaume Cabré.

Un roman surprinzător și modern totodată. O admirabilă frescă a unei mai bine de jumătăți de secol din istoria unei comunități și, prin ea, a unei țări. Tot ce se petrece în satul Torena ne putem închipui la dimensiuni macro pentru întreaga Spanie, conform Mediafax.

„Jaume Cabré merită să fie recunoscut drept ceea ce este, adică unul dintre cei mai mari scriitori ai literaturii lumii” – „Que leer”

Nu vă lăsați înșelați de coperta care seamănă izbitor cu cea a ediției din 2008, apărută la Editura Meronia. Autorul, catalanul Jaume Cabré, a cerut ca toate edițiile cărții sale, indiferent de limba în care apar, să aibă pe copertă aceeași fotografie veche de scolari. Ceea ce semnalăm astăzi este ediția a doua a celebrului roman, apărută practic fără revizuiri, fiind din start o traducere admirabilă.

Un roman la care autorul a lucrat aproape zece ani, care a apărut în 2004 și a fost tradus în multe alte limbi, iar la Târgul de carte de la Frankfurt, din 2007, a și fost declarat cartea Târgului. O impresionantă frescă, în multiple planuri narative, a lumii catalane în epoca franchistă, cu rădăcini adânci în anii războiului civil, dar cu reflexe până astăzi.

Romanul este o construcție uimitoare, densă, aparent greoaie, care se limpezește uimitor pe măsura ce înaintezi în lectură, în povestea ca o magmă, care înconjoară cititorul fără să-i mai dea drumul până la final. Un roman cu zeci de personaje, foarte bine conturate, niciunul static, aproape toate extrem de vii, transformându-se ori arătându-și mereu fațete noi, cum se întâmplă în viață, cu situații și evenimente privite din unghiuri diferite, asupra cărora se revine din perspectiva altor și altor personaje, situații ce devin cu atât mai surprinzătoare. Un roman care demonstrează, înainte de toate, cât de complicată este istoria pe care o trăim și de care, în momentul în care o trăim, nu ne dăm seama.

Redusă la câteva fraze, trama este aproape banală. Oriol Fontelles ajunge învățător într-un sat de munte din Pirineii catalani, în timpul celui de-al doilea război mondial, deci după războiul civil din Spania și în plină perioadă franchistă. Lașitatea îl face să se alăture primarului franchist, să se înscrie chiar în falangă, este părăsit de soția însărcinată care se întoarce la Barcelona, moare, se spune, în 1944 într-o înfruntare cu partizanii, apărând, în biserică, Sfântul Sacrament, și numele său este dat unei străzi. Șase decenii mai târziu, deci după dispariția lui Franco, învățătoarea Tina Bros descoperă, întâmplător, în vechea școală abandonată, ce urmează a fi dărâmată, patru caiete școlare. Conțin o lungă epistolă scrisă de Oriol Fontelles presupusei sale fiice, să știe că nu trebuie să-și disprețuiască tatăl, căci a fost luptător în rândurile partizanilor antifranchiști. Prima mare surpriză. La început de mileniu trei, același Oriol Fontelles, martir al Bisericii, asasinat de comuniști, este beatificat de Vatican, la insistențele gras plătite ale unei proprietare de pământuri și munți, apropiată de toate guvernele ultimei jumătăți de veac spaniol, care i-a fost învățătorului iubită neștiută și care i-a adoptat și crescut copilul – copil care se dovedește a fi fost băiat și nu fată.

Întreg romanul, cu răsturnările sale de situații, cu descrierile incredibilelor crime, răzbunări, iubiri și trădări este, de fapt, căutarea adevărului despre învățătorul unui sat catalan divizat între susținătorii franchismului și dușmanii lui. Învățătorul a rămas în memoria colectivă drept un membru al Falangei franchiste, împușcat pe merit, poate, de partizani. Dar alții aduc dovezi că el ar fi fost chiar comandantul cu nume străin (Eliot) al partizanilor, pe care franchiștii l-au căutat în zadar, pe care nu-l știa decât o persoană (asasinată înainte de a spune cuiva ce știe) și care a ajutat zeci de evrei să treacă spre Portugalia, adăpostindu-i pe timp de noapte în podul școlii unde locuia. Prin urmare, un erou al partizanilor care a intrat în istorie ca stâlp al fascismului în regiune. Despre Oriol Fontelles se spune că a fost asasinat de partizani, pe când apăra Biserica, dar aflăm la final că a fost împușcat de primarul franchist chiar la sugestia doamnei care stăpânea totul și care-i era amantă, după ce descoperise legăturile lui Oriol cu partizanii. Cuprinsă de remușcări, ea este cea care a inventat povestea cu asasinarea de către partizani, așa cum se va strădui decenii la rând să obțină beatificarea din partea Bisericii.

„Cred c-o fac să mă răzbun pe Dumnezeu”, spune ea, într-o frază aproape o cheie a cărții.

Care este, de fapt, adevărul vieții acestui om? Câte învelișuri trebuie desfăcute pentru a ajunge la esența lucrurilor?

„În ziua când i-au îngropat numele în uitare, era puțină lume pe stradă. Chiar de n-ar fi plouat, tot puțină ar fi fost, căci cei mai mulți hotărâseră să arate că lor povestea-aia nu le ține nici de cald, nici de frig și, de la un geam discret sau din spatele gardului, urmăreau scena aducându-și aminte de-atâtea lacrimi.” Mai târziu: „Din clipa aia, odată recuperată obișnuita liniște a acelei bucăți de stradă, în Torena nu s-a mai gândit nimeni la Oriol și din case-a ieșit un suspin de ușurare, căci toți gândeau că, în sfârșit, dispare un simbol de-atâta discordie. Nimeni, în sat (…) nu s-a mai gândit la Oriol Fontelles până când, douăzeci și patru de ani mai târziu, a început să circule zvonul că solitara și inutila clădire a vechii școli va fi dărâmată, căci secolul douăzeci și unu trebuie primit cu un sat mai ca lumea.” Și mai târziu: „Deschise cutia: cele patru caiete ale lui Oriol Fontelles. În ciuda suferinței ei, Tina avea-n minte cuvintele lui Oriol, fata mea, scrisoarea mea e ca lumina unei stele, când ajunge în ochii tăi e moartă poate de ani.” Și mai departe: „Și, începând din clipa asta, învățătorul, Venerabilul Oriol Fontelles, martir al Bisericii, asasinat de hoardele comuniste (…) primește consacrarea ca Fericit. Biserica, prin intermediul Sfântului Părinte, Summus Pontifex, declară solemn că (…) se bucură de fericirea veșnică și i se poate aduce cult public.” Motivul este cât se poate de convingător: „Regimurile trec, dar Biserica rămâne neclintită. De aceea am vrut să fac din Oriol un astru fix al acestei Biuserici.”

Pentru cine încearcă romanul/autorul să afle adevărul? Pe cine ar interesa? „Pentru memorie”, spune unul dintre personaje. Acțiunile pot fi judecate cu obiectivitate, dar personajele sunt prea complexe pentru a ajunge ușor la un verdict. Întocmai ca în viață.

„Pe de altă parte – afirmă Marta Nadal în cuvântul-înainte al primei ediții în limba română – Jaume Cabre disecă în acest roman legătura neînchipuit de strânsă dintre trecut și prezent, atât de strânsă încât cele două planuri temporale ajung să lege și viața a două personaje îndepărtate în timp. Totul devine un fel de continuu în care trecutul, cu învățătorul Oriol Fontelles, și prezentul, cu învățătoarea Tina Bros (cea care descoperă într-o nișă din spatele unei table de clasă cele patru caiete – n.n.) se împletesc până la contopire. Este un mod de a atrage atenția asupra responsabilității pe care o avem cu toții față de trecut, ale cărui consecințe se resimt până în present.”

Prin sutele de pagini curge din când în când râul Pamano, căruia i se mai spune „râul cu o mie de nume”, „pe care-l aud doar cei care urmează să moară”.

Un cuvant aparte merită traducătoarea Jana Balacciu Matei care a reușit nu numai să țină piept magmei de vorbe, ci le-a și redat într-o admirabilă limbă românească și, cu deosebire, într-un stil care-l face pe cititor să bănuiască grandoarea originalului.

Jaume Cabré – Vocile lui Pamano. Traducere din catalană și note de Jana Balacciu Matei. Editura Pandora M, colecția Anansi contemporan. 651 pag.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.