Premium
Mai mult de o cincime dintre speciile migratoare din lume riscă să dispară ca urmare a schimbărilor climatice şi a invaziei umane, potrivit primului raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind animalele migratoare, publicat luni, informează Reuters, potrivit Agerpres.
Miliarde de animale călătoresc în fiecare an prin deşerturi, câmpii şi oceane pentru a se reproduce şi a se hrăni, iar presiunile "nesustenabile" exercitate asupra speciilor migratoare ar putea să ducă nu numai la diminuarea populaţiilor acestora, ci şi să perturbe aprovizionarea cu alimente şi să ameninţe mijloacele de subzistenţă ale oamenilor, se arată în raport.
Dintre cele 1.189 de specii analizate de o convenţie a ONU din anul 1979 pentru protejarea animalelor migratoare, 44% au înregistrat o scădere a numărului de exemplare, iar 22% ar putea dispărea cu totul, se mai arată în raport.
Cifrele s-au bazat pe evaluările şi datele furnizate de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (UICN), precum şi pe Living Planet Index, care reuneşte cifrele de populaţie pentru mai mult de 5.000 de specii începând din anul 1970.
Raportul de luni ne oferă "o direcţie foarte clară" în legătură cu ceea ce guvernele trebuie să facă pentru a limita ameninţările la adresa speciilor migratoare, a declarat Amy Fraenkel, secretar executiv al Convenţiei ONU privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice.
"Întotdeauna este vorba despre implementare", a adăugat ea înaintea unei reuniuni a convenţiei menţionate, care se va desfăşura în această săptămână la Samarkand, în Uzbekistan.
Oamenii reprezintă cea mai mare ameninţare, întrucât activităţile umane, inclusiv vânătoarea, pescuitul şi alte forme de supraexploatare, au un impact asupra a 70% dintre speciile de pe lista ONU.
Pierderea habitatului a afectat până la 75% dintre specii - subliniind necesitatea unei mai mari conectivităţi între ecosistemele izolate. Autorii raportului au îndemnat guvernele să evite perturbarea habitatelor şi a căilor de migraţie atunci când instalează infrastructuri precum baraje, conducte şi turbine eoliene.
"Trebuie să ne uităm la nivelurile superioare de luare a deciziilor guvernamentale", a spus Amy Fraenkel, "şi la ceea ce se planifică, astfel încât să ne asigurăm că putem ... răspunde nevoilor umane, fără a sacrifica natura de care cu toţii avem nevoie pentru a supravieţui".
Presiunile sunt agravate de schimbările de temperatură, care perturbă calendarul migraţiilor, provoacă stres termic şi determină fenomene meteorologice din ce în ce mai distructive, cum ar fi seceta şi incendiile de pădure.
"Schimbările care au fost deja prezise cu câţiva ani în urmă se întâmplă acum", a mai spus Amy Fraenkel.
Participanţii la această convenţie se întâlnesc din trei în trei ani pentru a examina noi specii pe care să le adauge pe listă. Printre animalele luate în considerare la reuniunea de săptămâna aceasta de la Samarkand se va număra şi uriaşul somn amazonian.
Această agenţie va lansa, de asemenea, un nou program pentru a oferi asistenţă tehnică pentru ca ţările să îşi protejeze mai eficient habitatele, a adăugat Amy Fraenkel.
Ecologiştii au îndemnat guvernele să îşi onoreze angajamentul luat în 2022, în cadrul noului acord global privind biodiversitatea, de a rezerva 30% din teritoriile terestre şi maritime ale lumii pentru natură până în 2030.
"Dacă guvernele fac tot ceea ce s-au angajat să facă, atunci următorul (raport al ONU) va avea veşti bune", a declarat Susan Lieberman, vicepreşedinta departamentului de politici internaţionale din cadrul Wildlife Conservation Society, care participă la reuniunea de la Samarkand.
