Coiful Chalcidic de la Balş, artefact din bronz cu o vechime de circa 2.500 de ani, va fi expus pentru prima dată la Slatina, vineri, la manifestările dedicate împlinirii a 73 de ani de la înfiinţarea Muzeului Judeţean Olt, instituţie în patrimoniul căreia se află piesa de tezaur, potrivit directorului muzeului, Gheorghe Smarandache.
Coiful Chalcidic de la Balş, descoperit întâmplător de un localnic în anul 2005, este în patrimoniul Muzeului Judeţean Olt, însă până în prezent nu a fost expus la Slatina, ci doar la Bucureşti şi Roma, în expoziţia "Dacia. Ultima frontieră a romanităţii" realizată de Muzeul Naţional de Istorie a României cu sprijinul a 45 de instituţii muzeale din România şi Republica Moldova, potrivit Agerpres.
"Piesa de tezaur se află în patrimoniul Muzeului Judeţean Olt, a fost temporar împrumutată pentru cea mai mare expoziţie dedicată perioadei dacice 'Dacia. Ultima frontieră a romanităţii' şi apoi a revenit fizic la Slatina, unde nu a fost expusă până acum. Coiful de la Balş va fi expus la Slatina, vineri, pentru prima dată şi va rămâne expus şi sâmbătă, de Noaptea Muzeelor. După aceea coiful va fi retras pentru digitalizare, printr-un proiect ce vizează digitalizarea a 400 de piese din patrimoniul muzeului, printre care şi brăţara dacică din aur şi numeroase monede", a precizat marţi, pentru AGERPRES, Gheorghe Smarandache.
Coiful Chalcidic de la Balş, judeţul Olt, a fost descoperit din întâmplare în primăvara anului 2005, pe proprietatea unui localnic, în timpul săpării unui şanţ, potrivit unui articol semnat de Cătălin Borangic şi Laurenţiu Guţică-Florescu şi postat pe site-ul enciclopedia-dacică.ro.
"Artefactul face parte din tipul II, grupa tracică (Pflug), având ca zonă de producţie şi utilizare intensă Grecia, Italia, Macedonia şi Tracia. Pe diverse căi piesa de armament a ajuns în nordul Dunării, cel mai probabil făcând parte din arsenalul unui aristocrat sau războinic de seamă care a trăit cândva în secolul al IV-lea a. Chr. Coiful are o calotă elipsoidală, obrăzarele fixe, cu partea din faţă zimţată şi apărătoarea de nas scurtă şi terminată drept. În spatele fiecărui obrăzar are câte un orificiu destinat cel mai probabil fixării unei căptuşeli. Artefactul are o spărtură în vârful calotei, câteva locuri unde materialul este înfundat de lovituri - deteriorat fiind la descoperire, o crăpătură la marginea anterioară a obrăzarului stâng şi mici porţiuni din partea inferioară a obrăzarelor, lipsă din vechime. Apărătoarea de ceafă este curbată în exterior şi are obrăzarele rotunjite. Arcadele au o bordură lată. Starea generală de conservare este bună. Analizele metalografice au indicat ca sursă a materiei prime zona minieră Rudna Glava, Serbia", se arată în articolul citat.
Potrivit aceleiaşi surse, în urma analizei realizate la Institutul de Fizică Nucleară Bucureşti, a reieşit că artefactul este realizat din bronz, aliaj cupru-staniu (în proporţie de 65% Cu şi 35% Sn).
Comentează