O delegaţie a parlamentarilor români va efectua o vizită în Ucraina, după ce preşedintele Petro Poroşenko a promulgat noua Lege a Educaţiei care limitează predarea în limbile minorităţilor. Aceasta a fost principala concluzie a întâlnirii care a avut loc marţi, la Palatul Parlamentului, între membrii acestei delegaţii şi ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov. Ambasadorul a dat asigurări că legea nu exclude în niciun sens luarea în considerare a concluziilor experţilor, după ce vor avea loc şi discuţii de ambele părţi.
Afirmaţia lui Bankov a venit după ce senatorul PSD Ecaterina Andronescu a întrebat dacă nu era mai bine să nu fie promulgată legea până nu veneau răspunsurile de la autorităţile europene, pentru că, în felul acesta, actul normativ putea fi corectat la timp, în sensul în care există angajamente ferme şi ale statului ucrainean, ca şi ale oricărei ţări. "Există, ca şi în România, ca şi în orice stat, procedura de adoptare a legii şi de promulgare. Deci, decizia luată de preşedinte de a promulga legea nu exclude în niciun sens luarea în considerare a acelor concluzii care vor fi date de experţii internaţionali pentru rectificarea situaţiei, dacă va fi cazul", a răspuns Oleksandr Bankov.
Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat, a arătat, în cursul discuţiilor, că este foarte greu de acceptat ca, dintr-o dată, populaţia de etnie română din Ucraina "să fie văduvită" de dreptul de a învăţa în limba maternă. "De aceea, suntem suntem îngrijoraţi şi nu cred că este suficientă doar abordarea curriculară. (...) Cred că abordarea aceasta a minorităţilor trebuie să aibă şi din partea statului ucrainean viziunea europeană. Sunt o mulţime de documente europene care ar trebui respectate de toată lumea. Şi, în acest sens, vă rugăm să vă aplecaţi şi să găsim soluţii de revenire pentru menţinerea şcolilor cu predare în limba romană", a spus fostul ministru al Educaţiei.
În ceea ce priveşte aceste norme europene şi internaţionale, ambasadorul a arătat că miniştrii Educaţiei şi de Externe din ţara sa au declarat că partea ucraineană este dispusă şi deschisă pentru orice analiză, respectiv pentru analiza acestei legi. "(Suntem dispuşi - n.r.) pentru analiza unor prevederi care îngrijorează ţările noastre vecine şi partenere, în aşa fel încât să avem noi toţi concluzii date de experţii în domeniu şi prin care, bineînţeles, vor urma sau nu vor urma, dacă va fi cazul, unele acţiuni şi din partea Ucrainei. Adică trebuie să aşteptăm o analiză de la experţi din domeniul dreptului internaţional, mă refer şi la Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi la Carta proeuropeană de limbi minoritare. Trebuie să aşteptăm concluziile date de aceşti experţi ca să facem tot ce trebuie, pentru ca, totuşi, a se alinia la normele la care vă referiţi şi care trebuie respectate de orice stat care este parte la aceste acte internaţionale. (...) În momentul de faţă, legea cum o avem prevede doar posiblitatea de a studia una sau mai multe discipline, aşa cum scrie articolul 7, în limba minorităţii respective. (...) Dar, totuşi, aici e nevoie de discuţia între ministerele de Educaţie, eventual, pentru a identifica aceste abordări în comun", a subliniat diplomatul ucrainean, conform Agerpres.
Deputatul PMP Eugen Tomac i-a cerut ambasadorului să explice, din perspectiva Tratatului de bază semnat de România cu Ucraina în 1997, cum se va transpune noua lege la articolul 13, punctul 5 care prevede angajamentul ca minorităţile să aibă învăţământ exclusiv în limba maternă. "Ăsta a fost un punct foarte important la negocierile care au existat atunci. Practic, pentru societatea românească tratatul respectiv a fost un subiect de mare dezbatere. Doi - să ştiţi că ar trebui să nu subestimaţi impactul şi efectul unor decizii pe care le poate lua statul român în relaţia cu Ucraina, în condiţiile în care noi avem tot interesul să avem relaţii excepţionale înţelegând contextul pe care îl traversează Ucraina în clipa de faţă, plecând de la conflictul pe care l-a creat Federaţia Rusă, şi vrem să fim partenerii dumneavoastră în acest proces de stabilizare a situaţiei. Puteam fi consultaţi când s-a elaborat legea, pentru a le garanta românilor de acolo că nu vor fi supuşi unui proces de ucrainizare până la urmă, pentru că asta este temerea noastră", a spus Tomac.
Potrivit acestuia, faptul că minoritatea română este divizată între români şi moldoveni nu este decât o politică care îşi are rădăcinile în anii de dinainte de 1990 şi "ridică mari semne de întrebare în ceea ce priveşte nivelul de educaţie pe care îl vor avea românii de dincolo". Preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni, deputatul PMP Constantin Codreanu, a arătat că România a fost mereu un partener de încredere pentru Ucraina. "Şi, atunci când Ucraina a adoptat parcursul european, România a fost primul dintre statele membre ale UE care a susţinut acest parcurs. Şi, în acest context, cred că e puţin spus îngrijorare. Eu aş vorbi despre o nemulţumire crasă legată de această lege, pentru că vedem că înţelegem diferit atât articolul 10 din Constituţia Ucrainei, cât şi Tratatul bilateral dintre România şi Ucraina, plus multe alte lucruri care susţin aceste nedumeriri. (...) Ce veţi face dacă va veni un aviz negativ din partea Comisiei de la Veneţia?", a spus Codreanu, care a denunţat, la rândul său, "separarea artificială dintre români şi moldoveni", despre care a spus că a fost iniţiată de Stalin. "Mă mir că Ucraina, un stat care a adoptat parcursul euroatlantic, ajunge să rămână în acest mod de a vedea lucrurile de tip sovietic. (...) Vă asigurăm că noi rămânem deschişi către dialog, pentru că dialogul rămâne singura opţiune", a adăugat Codreanu.
Deputatul USR Matei Adrian Dobrovie consideră că se puteau aştepta avizul Comisiei de la Veneţia şi al Înaltului comisar pentru minorităţi din cadrul OSCE. "Cred că era un gest care ar fi fost de bunăvoinţă, în sensul că nu strica relaţia bilaterală România - Ucraina care în ultimii ani s-a îmbunătăţit semnificativ. (...) Este păcat că, în momentul de faţă, asistăm la un revers care ar putea să anuleze tot ce am câştigat. Existau nişte soluţii de compromis foarte la îndemână. România este un model de apărare a drepturilor minorităţilor şi din acest motiv este normal să invoce reciprocitatea în relaţia cu Ucraina pe această dimensiune. Mai mult, Ucraina poate să beneficieze de ajutorul României în multiple domenii legate de aderare", a argumentat deputatul.
Ambasadorul Oleksandr Bankov a arătat, între altele, că întrebările legate de formularea articolului 7 trebuie mai degrabă adresate deputaţilor ucraineni care au dezbătut legea. "S-a mers pe calea excluderii din proces a limbii ruse şi a rămas acolo posibilitatea foarte mare pentru a avea predarea în una dintre limbile Uniunii Europene şi aici e vorba şi de limba română şi de alte limbi, adică acea predare a cuantumului de ore egale cu limba ucraineană se respectă prin legea în şcoala secundară. Dacă vă uitaţi la articolul 7, el prevede introducerea graduală a predării în limba ucraineană, în aşa fel încât avem practic unele ore predate în limba ucraineană şi unele ore predate în limba română, ceea ce permite învăţarea limbii şi promovarea educaţională", a detaliat el. În ceea ce priveşte problema ridicată referitoare la Tratatul bilateral, ambasadorul Ucrainei în România a propus un dialog în cadrul comisiei mixte privind protecţia drepturilor aparţinând unor minorităţi naţionale, care a fost creată prin acest document - articolul 13. "Articolul care prevede învăţământul în limba maternă nu impune exclusivitatea predării în limba maternă, ci prevede dreptul de a avea învăţământ în limba maternă. Nu este limitat învăţământul în limba maternă. (...) Sunt deschis la dialog. (...) Când vin concluziile experţilor respectivi le vom analiza şi vom acţiona în aşa fel încât să ne aliniem la respectarea normelor prevăzute prin legislaţia internaţională", a subliniat diplomatul.
"Cred că secolul XXI ar trebui să fie un secol al dialogului şi al rezolvării problemelor prin dialog. Parlamentul României s-a autosesizat cu privire la această nouă Lege a Educaţiei din Ucraina, a făcut o declaraţie şi, în afara declaraţiei, a constituit o comisie care şi-a propus să fie promotoarea acestui dialog. Şi, de aceea, v-am adresat rugămintea să ne sprijiniţi să organizăm o vizită în Ucraina, să ne întâlnim cu colegii din comisiile de învăţământ, să ne întâlnim cu doamna ministru al Educaţiei şi poate chiar să cerem audienţă la preşedinte, pentru că suntem o ţară dispusă la acest dialog şi care considerăm că numai el ne ajută să rezolvăm problemele dintre noi. (...) Am înţeles de la dumneavoastră că nu este totul pierdut şi cu această speranţă aş vrea să încheiem dialogul nostru, în sensul că sunteţi sensibil să rezonaţi la deciziile pe care experţii europeni le iau şi care sunt îndreptăţiţi să le ia şi în egală măsură că şi dumneavoastră aţi identificat o pârghie prin care să nu punem frână unei dezvoltări pe colaborare şi nu pe impunere", a afirmat Ecaterina Andronescu. "Vă asigur că deja facem demersuri pentru a facilita deplasarea comisiei la Kiev şi pentru a avea discuţii şi la Parlament şi cu doamna ministru. (...) Calea unică care ne permite totuşi să rămânem în colaborare efectivă în favoarea şi a cetăţenilor ucraineni, din care fac parte şi cei care reprezintă minoritatea română, şi a cetăţenilor români, unde avem şi noi minoritatea foarte importantă, este dialogul. (...) Eu sunt aici pentru a facilita acest dialog", a conchis ambasadorul.
Comentează