O pâine plătită cu lacrimi - Româncele din Italia fac o muncă pe care nimeni nu dorește să o facă

Experiența româncelor care aleg să ofere îngrijire persoanelor în vârstă în Italia este adesea caracterizată de provocări semnificative și traume psihice.

Separarea de familie, condiții de muncă grele, limba și integrarea culturală sau drepturile și condițiile de muncă sunt doar o parte dintre greutățile întâmpinate de românce atunci când decid să lucreze ca badante în Italia.

Mirela, o româncă care a lucrat ca badantă în Italia, povestește dificultățile cu care se confruntă femeile românce care aleg să înceapă o nouă viață în Peninsulă, conform Gândul.ro.

„Am ajuns în Italia în 2005, inițial la Roma, unde aveam un văr și apoi, datorită unei prietene, mi-am găsit un loc de muncă la Cesena, ca îngrijitoare.

M-am dus acolo pentru că se câștiga mai bine, dar a fost o perioadă foarte dificilă. Doamna la care lucram mă certa dacă mâncam un fruct sau mă așezam câteva minute în fața televizorului. Am stat opt luni, nu știam italiană, nu știam să merg cu bicicleta. Trebuia să merg să iau apă de la fântână, dar nu m-am speriat, pentru că sunt trăită la țară, știu ce-i munca.

Îmi doream ca fiul meu să continue să studieze și mi-a fost greu să-mi găsesc un alt loc de muncă. În țara mea este destul de comun să decizi să pleci pentru a-ți întreține familia. Pleci din disperare, pentru că nu există altă alegere. Nu știi ce vei găsi, nu știi limba, dar o faci oricum. Nu ai altă posibilitate”, a mărturisit Mirela pentru presa din Italia.

Pe termen lung, cererea pentru badante în Italia va crește, necesitând mai mult personal pentru a îndeplini această funcție. Cu toate acestea, majoritatea celor care ar beneficia de acest serviciu nu își permit să plătească sume semnificative, ceea ce face ca imigranții să rămână principalii îndeplinitori ai acestei meserii, adesea pentru remunerații modeste.

Ocupația de badantă implică furnizarea de asistență, îngrijire și monitorizarea stării de sănătate a persoanei în vârstă, precum și însoțirea și sprijinirea acesteia în afara domiciliului sau în timpul călătoriilor. Adesea, responsabilitățile includ și pregătirea meselor, administrarea medicamentelor, gestionarea treburilor casnice, precum și oferirea de suport fizic și emoțional.