Stațiunea Băile Herculane, odată un refugiu pentru împărați datorită apelor sale sulfuroase, trăiește acum într-un declin vizibil: fațade dărăpănate, graffiti care acoperă zidurile și moloz pe străzi, notează AFP. Vestea bună este că nişte arhitecţi tineri vor să o readucă la viaţă.
Oana Chirila, în vârstă de 31 de ani, este una dintre tinerele arhitecte care au decis să intervină.
„Am fost uimită de frumusețea locului și, în același timp, șocată de starea în care se află”, spune ea. Descoperind „din întâmplare” stațiunea acum opt ani, Oana conduce o echipă de cinci voluntari dedicați revitalizării orașului, notează News.ro.
Renașterea cetățenească a monumentelor
După decenii de neglijență, inițiative precum aceasta se înmulțesc în România, vizând protecția și restaurarea a numeroase monumente istorice. Dintre cele aproximativ 800 de monumente aflate într-o stare avansată de degradare, o treime prezintă riscuri reale pentru siguranța trecătorilor.
Moștenirea tranziției
Decrepitudinea Băilor Herculane s-a accentuat odată cu perioada de tranziție de la comunism la democrație. Privatizările opace și conflictele juridice interminabile, uneori investigate de parchetul anticorupție, au lăsat urme adânci asupra patrimoniului cultural al stațiunii.
Epoca de Aur
Se fac băi din antichitate în acest sipet înconjurat de munţi. Însă epoca de aur a Băilor Heculane a fost în secolul al XIX-lea.
Băile termale imperiale Neptun au fost construite în 1886, în timpul Imperuiului Austro-ungar, şi-l primeau atunci, adesea, pe Franz Iosif I al Austriei şi pe soţia sa, Sissi, seduși de spendoarea spa-ului.
Un secol mai târziu decădeau şi îşi pierdeau amatorii de cure termale
În prezent, vizitatori se opresc pentru a imortaliza clădirea dărăpănată şi a arunca o privire înăuntru prin ferestrele sparte.
„Ne este frică că se surpă”, suspină Chirilă, nevoită să se limiteze la lucrări de consolidare în aşteptarea rezolvării litigiilor între autorităţi şi proprietari privaţi.
Majoritatea bijuterilor arhitectonice din oraşul cu 3.800 de locuitori ”sunt într-o stare catastrofală, pentru că fac obiectul unei plasări sub sechestru” care împiedică orice folosire de fonduri publice sau europene în vederea restaurării, se plânge ea.
Însă, mulţumită reamenajării treptate a restului locului, băile au revenit în vogă.
Au fost construite cabine de schimbat, pavilioane de lemn şi o promenadă, iar bazinele au fost renovate.
Lecții de urmat
Operaţiunea continuă cu ajutorul a 12 studenţi.
„Ar fi minunat ca acest complex să fie restaurat aşa cum era acum sute de ani, bineînţeles păstrând influenţele autro-ungare” şi să devină ”o perlă a Europei”, subliniază o femeie în vârstă de 50 de ani, venită să-şi ”reîncarce bateriile” în vaporii izvorului.
Numărul turiştilor a crescut, de la 90.000 în 2020 la 160.000 în 2024
În alte părţi ale ţării, proiecte similare au apărut în ultimii ani, pentru a acoperi lipsa de investiţii din partea statului, relevă preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Stefan Balici, salutând ”lecţii de urmat în conservarea patrimoniului”.
Oana Chirilă se teme că eforturile sale sunt doar un ”pasament slab” pe o rană căscată, însă vrea să rămână optimistă, încurajată de interesul altor iubitori ai oraşului.
„Herculane a căzut în decadenţă din cauza corupţiei, însă noi sperăm” că mulţumită acţiunii cetăţenilor motivaţi ”se va vindce”, declară ea.
Comentează