Somnul face mai mult decât să odihnească corpul, el remodelază memoria.
Ștergerea amintirilor „rele” sau dureroase și a flashback-urilor traumatice ar putea transforma modul în care tratăm o gamă largă de afecțiuni mentale. Recent, oamenii de știință au descoperit o strategie promițătoare: creierul aflat în somn poate fi direcționat să favorizeze o memorie pozitivă și mai nouă atunci când concurează cu una negativă și mai veche.
Un „indiciu” poate fi un cuvânt, un loc sau un miros. Atunci când un indiciu este asociat cu două experiențe, creierul alege care memorie „câștigă”, favorizând adesea pe cea mai recentă sau cea mai emoțională, potrivit earth.com.
„Am descoperit că această procedură a slăbit reamintirea amintirilor aversive și a crescut totodată intruziunile involuntare ale amintirilor pozitive,” explică autorii studiului publicat în revista de specialitate PNAS.
Amintirile negative și somnul
Cercetătorii au testat dacă scurte reamintiri, prezentate în timpul somnului non-REM, ar putea înclina reamintirea spre o asociere pozitivă mai nouă, fără a slăbi memoria în general.
Scopul nu era să elimine experiența negativă mai veche, ci să permită memoriei pozitive să „câștige” data viitoare când apare indiciul.
Pentru aceasta, s-au folosit cuvinte fără sens ca indicii neutre, pentru a urmări exact care memorii concurează și când reapar.
Cum s-a desfășurat studiul
Tineri sănătoși au participat la mai multe sesiuni în laborator. În prima zi, participanții au învățat cuvinte fără sens asociate cu imagini neplăcute – negative, dar nu traumatizante. Fiecare cuvânt a devenit indiciul unei imagini negative specifice. Apoi, participanții au dormit acasă pentru ca aceste amintiri negative să se stabilizeze.
În seara următoare, jumătate dintre aceleași cuvinte fără sens au fost asociate cu imagini pozitive – animale, bebeluși și scene plăcute – creând interferență: o asociere negativă mai veche și una pozitivă mai nouă pentru aceleași indicii.
Somnul non-REM și memoria
În a doua noapte, în timpul somnului non-REM (monitorizat prin EEG), unele cuvinte fără sens au fost redate discret, etapa susținând consolidarea memoriei. Participanții nu s-au trezit, dar creierul lor a înregistrat sunetele, reactivând rețeaua asociată fiecărui indiciu.
Nu toate cuvintele au fost redate; unele au fost folosite ca măsuri de control. Aceasta a permis testarea dacă redarea în somn afectează în general memoria negativă sau doar sprijină competitorul pozitiv.
Rezultatele
Dimineața, cercetătorii au testat memoria pentru asocierile negative. Reamintirea imaginilor negative vechi a scăzut pentru cuvintele care aveau un partener pozitiv și au fost redate în somn.
Pentru cuvintele negative singure, redarea în somn nu a redus semnificativ reamintirea. Modelul nu a arătat o pierdere generală a memoriei; în schimb, redarea a permis memoriei pozitive să preia conducerea mai frecvent.
Intruziuni și schimbarea percepției
Cercetătorii au măsurat și intruziunile – momente când o memorie „greșită” apare. Când participanții încercau să reamintească imaginea negativă veche, o imagine pozitivă le venea mai des în minte pentru cuvintele care au avut partener pozitiv. Cu alte cuvinte, memoria pozitivă a întrerupt-o pe cea negativă.
Acest efect nu s-a observat pentru cuvintele negative singure, confirmând că redarea favorizează competitorul pozitiv, fără a suprima negativul izolat.
După somn, participanții au evaluat rapid fiecare indiciu ca fiind mai pozitiv sau negativ. După redare, evaluările s-au înclinat mai mult spre pozitiv, sugerând o schimbare în percepția emoțională asociată indiciului. Aceasta este importantă, deoarece evaluările rapide influențează adesea comportamentul ulterior.
Semnale cerebrale asociate amintirilor negative
Înregistrările EEG au arătat că răspunsurile în gama theta în timpul somnului non-REM erau asociate cu amintiri pozitive mai puternice. Răspunsurile mai mari declanșate de indiciu preziceau o reamintire mai bună a imaginilor pozitive ulterior. Aceasta confirmă activarea și consolidarea memoriei pozitive în timpul somnului.
Modelul decizional
Cercetătorii au folosit un model drift-diffusion pentru a descrie procesul decizional, tratând alegerile ca acumulări de dovezi către una dintre două opțiuni („pozitiv” sau „negativ”). După redarea indiciilor în somn, driftul estimat spre pozitiv a crescut pentru elementele cu interferență – creierul se orienta mai rapid spre „aceasta pare pozitiv” odată ce indiciul era prezentat.
Limitările studiului
Studiul a folosit memorii artificiale în laborator, pe perioade scurte. Nu s-au testat efectele pe luni sau în viața de zi cu zi.
S-a concentrat pe somnul non-REM și nu a evaluat rolul somnului REM.
Rezultatele nu șterg experiențele personale profunde, ci arată cum poate fi influențată reamintirea atunci când există legături concurente.
Concluzie
Abordarea urmărește să schimbe ce memorie apare prima la reamintire, nu să șteargă trecutul. Prin crearea unei asocieri pozitive care concurează cu una negativă și activarea indiciului în somn, memoria pozitivă „câștigă” în reamintire, intruziuni și percepții rapide.
Cu dezvoltare atentă, această metodă ar putea ajuta persoanele care se confruntă cu amintiri negative intruzive, în urma testelor clinice și evaluării etice și de siguranță.
Pentru moment, concluzia clară este: somnul oferă o fereastră în care creierul reorganizează memoria. Cu redare precisă a indiciilor, se poate ghida procesul astfel încât o asociere mai sănătoasă să fie mai probabil reamintită data viitoare.
Nu este o soluție completă – doar un mic impuls către o direcție mai bună.
Studiul complet a fost publicat în PNAS.
Comentează