Oamenii își schimbă părerea mai rar decât s-ar putea crede, deși acest lucru ar îmbunătăți adesea calitatea deciziilor lor, arată un nou studiu despre procesele cognitive care stau la baza schimbărilor de opinie, potrivit mediafax.
Cercetătorii folosesc conceptul de „metacogniție” pentru a explica când și cum au loc schimbările de opinie. În linii mari, metacogniția se referă la procesele psihologice și biologice care ne informează despre cât de bine ne descurcăm cu o sarcină. Într-un anumit sens, metacogniția este acea voce interioară care ne spune că suntem pe drumul cel bun sau că ar trebui să depunem mai mult efort, conform psypost.org.
Intuitiv, schimbările de opinie pot fi declanșate de un nivel scăzut de încredere în alegerea inițială. Cu toate acestea, când cercetătorii au analizat studiile privind schimbările de opinie cu privire la o serie de decizii diferite, au descoperit că oamenii își schimbă părerea mai rar decât s-ar putea crede. Acest lucru a fost surprinzător, având în vedere cât de des ne simțim nesiguri cu privire la alegerile noastre.
Pe de altă parte, atunci când oamenii aleg să-și schimbe părerea, acest lucru este adesea în bine. Această capacitate de a evalua cu precizie dacă trebuie să-ți schimbi părerea este denumită sensibilitate metacognitivă.
Cercetările au descoperit că oamenii iau adesea decizii mai bune cu privire la schimbarea părerii atunci când sunt sub presiunea timpului.
Pentru a afla mai multe despre acest proces, cercetătorii au măsurat activitatea creierului oamenilor înainte ca aceștia să facă alegerea inițială într-o sarcină de laborator care implica răspunsul la întrebări despre imagini în mișcare pe un ecran. Au prevăzut cu succes schimbările de opinie cu câteva secunde înainte ca acestea să aibă loc.
Aceste descoperiri sugerează că activitatea creierului care prezice schimbările de opinie ar putea fi utilizată pentru a îmbunătăți calitatea alegerilor inițiale, fără a fi nevoie de o schimbare de opinie ulterioară. Antrenamentul bazat pe această activitate cerebrală poate ajuta persoanele cu profesii sensibile, cum ar fi sănătatea sau apărarea, să facă alegeri mai bune.
Cercetările privind metacogniția au furnizat dovezi solide că schimbările de opinie tind să îmbunătățească rezultatele alegerilor. Totuși, oamenii sunt reticenți în a-și schimba părerea din cel puțin două motive.
În primul rând, decizia de a ne răzgândi este de obicei rezultatul unui efort cognitiv suplimentar pentru a analiza calitatea alegerilor inițiale. Nu toate deciziile necesită acest efort, iar majoritatea alegerilor cotidiene pot fi suficient de bune, fără a fi perfecte.
De exemplu, alegerea unei mărci greșite de băutură răcoritoare cu aromă de portocale probabil nu va avea un impact semnificativ asupra bunăstării noastre. De fapt, cercetările privind consumatorii arată că oamenii tind să raporteze o satisfacție mai mare față de produs atunci când li se oferă mai puține opțiuni, un fenomen numit „paradoxul alegerii”. Acest lucru sugerează că a avea mai multe opțiuni și, prin urmare, mai multe oportunități de a-ți schimba părerea poate fi mai dificil din punct de vedere cognitiv.
În al doilea rând, schimbările frecvente de opinie pot indica trăsături de personalitate care nu sunt dezirabile din punct de vedere social. Relațiile interpersonale semnificative și satisfăcătoare se bazează pe capacitatea de a prezice și de a te baza pe acțiunile altei persoane.
Schimbările de opinie frecvente ar putea avea un impact negativ asupra relațiilor, iar oamenii ar putea evita să facă acest lucru pentru a-și îmbunătăți integrarea socială.
Evoluțiile viitoare în acest domeniu s-ar putea concentra pe identificarea unor markeri specifici ai activității creierului care indică schimbări de opinie corecte ulterioare. Dacă se găsesc markeri fiabili și valabili, aceștia ar putea fi folosiți pentru a ajuta oamenii să devină experți în momentul în care ar trebui să-și schimbe părerea pentru a obține rezultate profesionale și sociale mai bune.
Comentează