Tot mai mulți români înlocuiesc mesele clasice cu produse rapide și ieftine, iar covrigii au ajuns în topul preferințelor zilnice. Consumați pe fugă dimineața, la prânz sau chiar seara, aceștia par o alegere convenabilă, însă specialiștii avertizează că acest obicei, devenit rutină pentru mulți, poate avea consecințe serioase asupra sănătății, mai ales atunci când este repetat constant.
De la gustare ocazională la rutină zilnică
Programul aglomerat îi determină pe mulți români să renunțe la mesele regulate și să opteze pentru variante rapide din patiserii. Covrigii au devenit una dintre cele mai frecvente alegeri, fiind consumați de două până la trei ori pe săptămână în locul meselor principale.
Diminețile în care micul dejun este înlocuit cu un produs luat din mers sunt din ce în ce mai comune. Același tip de aliment este ales apoi și pe parcursul zilei, din motive ce țin în principal de accesibilitate și cost.
„Cum mănânci seminţele, este fix acelaşi lucru. Sunt foarte gustoşi. Se consumă pentru că sunt foarte ieftini şi buni”, a spus o femeie pentru observatornews.ro.
Explozia covrigăriilor și schimbarea obiceiurilor
Creșterea cererii a dus la dezvoltarea rapidă a acestui sector. În doar zece ani, numărul patiseriilor s-a multiplicat de șase ori, iar covrigii au devenit printre cele mai vândute produse de pe piață.
„Totul se rezumă la preţuri, pentru faptul că poţi să iei o masă caldă, între ghilimele, cât e un covrig? 2 lei, 3 lei. Covrigii sunt cei mai vânduţi în momentul de faţă pe piaţă e o explozie de covrigării la nivel naţional”, a declarat un analist economic pentru sursa citată.
Unitățile sunt amplasate în zone cu trafic intens – lângă școli, birouri sau stații de transport – iar cozile au devenit o imagine obișnuită, mai ales în marile orașe. Bucureștiul conduce detașat, cu aproximativ 1100 de patiserii, dar fenomenul este extins și în alte județe, precum Argeș și Arad.
Prețurile din restaurante împing consumatorii spre alternative
Creșterea costurilor din sectorul HoReCa a contribuit la schimbarea comportamentului de consum. Majorările la energie și combustibil au dus la scumpiri în restaurante, iar o parte dintre clienți au ales variante mai ieftine.
„Asistăm la creşteri galopante la energia electrică, combustibil. Proprietarii de restaurante au fost obligaţi prin context să mărească preţurile la produsele pe care le vând. Oamenii de rând nu-şi mai permit, înlocuiesc masa la restaurant, sau la împinge tava, cu produse de patiserie”, a transmis un antreprenor.
Ce arată analizele produselor
Mai multe produse de patiserie au fost verificate pentru a se vedea dacă respectă normele, iar rezultatele au ridicat semne de întrebare. Din trei probe analizate, două au avut un conținut ridicat de sare, depășind 2–2,5 grame la 100 de grame, peste limita recomandată, informează sursa citată.
Aceste produse sunt realizate în principal din făină, grăsimi de tip margarină și cantități semnificative de sare.
„Maximul admis este 1,5 grame, acestea pot depăși cu mult valoarea admisă și recomandată pentru copii. Dacă începem de dimineață cu acest aport de sare. Avem din ce în ce mai multe probleme pe parte renală la copii”, a declarat un medic pediatru.
O industrie în plină expansiune
Extinderea rapidă a acestui tip de consum este susținută de o industrie puternică. În România funcționează peste 16.000 de firme din domeniul panificației și patiseriei proaspete, ceea ce face ca aceste produse să fie ușor accesibile și omniprezente.
Comentează