Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, anunță o intensificare masivă a verificărilor la balastiere, după ce structurile din subordine au efectuat, în luna noiembrie, peste 650 de controale. Numărul este mai mare decât totalul verificărilor realizate în primele șase luni ale anului pe această temă.
Datele prezentate public de ministru arată că, în noiembrie, au fost efectuate 655 de controale la balastiere, în timp ce în luna ianuarie s-au realizat doar 46, iar în iunie – 69 de verificări.
Val de controale fără precedent. Raportul care a declanșat schimbarea
Diana Buzoianu explică faptul că accelerarea controalelor a venit după un raport al Corpului de Control al ministerului, care a scos la iveală un nivel foarte scăzut al verificărilor realizate anterior, inclusiv cu implicarea inspectorilor de la Apele Române.
„În luna octombrie a venit raportul corpului de control din minister care a arătat că se făceau foarte puţine controale cu inspectorii din Apele Române”, afirmă ministrul, precizând că a cerut introducerea unor criterii clare de performanță.
Ea subliniază că efectele nu au întârziat să apară și că, în noiembrie, balastierele au început să fie controlate sistematic.
„Un subiect de care nimeni nu vorbea (oare de ce?) până acum”, adaugă Buzoianu, arătând că rezultatele au fost vizibile imediat: „Au fost făcute mai multe controale decât în toată prima jumătate a anului”.
Amenzi și plângeri penale, într-un ritm accelerat
Ministrul Mediului susține că și sancțiunile aplicate reflectă această schimbare de abordare. Potrivit declarațiilor sale, într-o singură lună au fost aplicate aproximativ tot atâtea amenzi câte fuseseră date în tot anul până la acel moment.
În plus, Diana Buzoianu anunță că, în noiembrie, au fost depuse opt plângeri penale, un număr comparabil cu totalul sesizărilor formulate pe parcursul întregului an, până în luna noiembrie inclusiv.
De ce sunt importante controalele la balastiere
Ministrul Mediului explică faptul că verificarea activității balastierelor și sancționarea exploatărilor ilegale sunt esențiale, deoarece extragerea necontrolată a agregatelor minerale din albiile râurilor are consecințe directe asupra mediului și siguranței publice.
Ea arată că, în România, astfel de practici au generat, în mai multe zone, eroziuni accentuate ale malurilor, modificări ale cursurilor de apă și instabilitate geomorfologică.
Efecte grave asupra mediului și infrastructurii
Diana Buzoianu precizează că aceste probleme au fost constatate inclusiv pe râuri precum Moldova și Siret, dar și în zone din județele Dolj și Prahova, unde efectele au fost identificate atât prin analize satelitare, cât și prin controale în teren.
Potrivit ministrului, exploatările ilegale afectează calitatea apei, cresc turbiditatea, distrug habitatele acvatice și dezechilibrează ecosistemele riverane, cu impact direct asupra biodiversității și resurselor de apă.
Totodată, aceste dezechilibre pot pune în pericol infrastructura aflată în apropierea cursurilor de apă – poduri, podețe, drumuri, diguri și apărări de mal – crescând riscul de avarii, surpări și pagube materiale.
Comentează