Premium
Uniunea Europeană este tot mai îngrijorată de ultimele evoluţii de pe frontul din Ucraina, a declarat joi presei la Bruxelles un oficial european de rang înalt, potrivit agenţiei DPA, anunță Agerpres.
Acest conflict aduce aminte de războiul de tranşee din Primul Război Mondial, iar trupele ucrainene sunt din punct de vedere numeric depăşite semnificativ de trupele ruse în unele sectoare esenţiale ale frontului, remarcă sursa de la Bruxelles, care a vorbit cu condiţia anonimatului. La începutul războiului, în urmă cu un an, efectivele armatei ucrainene le depăşeau pe cele angajate de armata rusă în invazia asupra Ucrainei, dar în prezent un mare număr de soldaţi luptă pe spaţii foarte mici, aşadar situaţia acolo, modest spus, "nu este uşoară", adaugă oficialul citat.
Acesta subliniază că acum Ucraina are cel mai mult nevoie de muniţii suplimentare
Acesta subliniază că acum Ucraina are cel mai mult nevoie de muniţii suplimentare, precum şi de sisteme antiaeriene avansate şi de artilerie cu rază lungă de acţiune. Rachetele furnizate Ucrainei de aliaţii săi occidentali pentru lansatoarele multiple HIMARS şi M270 au o rază de acţiune de 80 de kilometri, dar ţintele militare ruseşti de interes pentru armata ucraineană au fost deplasate la circa 120 de kilometri în spatele liniei frontului, deci Kievul are nevoie de arme cu rază mai lungă de acţiune, explică oficialul european.
Pentru a oferi Ucrainei muniţia de care are nevoie urgent, în special obuze de calibrul 155 mm, sunt în desfăşurare la Bruxelles discuţii referitoare inclusiv la plata acestora către statele UE care pot să le ofere, într-un document consultat de DPA şi aflat în dezbatere fiind propusă rambursarea până la 90% din aceste costuri.
În plus faţă de muniţiile din stocurile existente, dar deja diminuate, cele care sunt produse de industria de armament a statelor UE trebuie de asemenea să fie transferate imediat Ucrainei, se mai arată în document.
Josep Borrell le-a cerut statelor UE să contribuie cu încă un miliard de euro
Potrivit aceluiaşi document, despre care a relatat de asemenea France Presse, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, le-a cerut statelor UE să contribuie cu încă un miliard de euro la fondul aşa-numit Facilitatea europeană pentru pace (FEP), bani din care să fie cumpărate obuze de 155 mm destinate Ucrainei.
Acest fond, finanţat tot de statele UE, este folosit pentru acoperirea parţială a costurilor de achiziţie pentru armele şi muniţiile oferite Kievului, precum şi pentru finanţarea instruirii soldaţilor ucraineni de către ţările blocului comunitar.
În perioada scursă de la începutul războiului, armata rusă a tras lunar între 600.000 şi 1,8 milioane de obuze, iar armata ucraineană doar între 60.000 şi 210.000, potrivit unui raport al guvernului eston. Dar armata ucraineană consumă de câteva ori mai multe muniţii decât pot produce statele NATO, ale căror stocuri de muniţii au fost, în plus, diminuate semnificativ în urma ajutorului militar oferit Ucrainei, a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Actuala capacitate de producţie a industriilor de apărare ale statelor UE este de numai 20.000-25.000 de obuze pe lună, cu posibilitatea de a o creşte la circa 175.000 pe lună. Pentru a grăbi completarea stocurilor de muniţii şi suplimentarea producţiei, Comisia Europeană propune achiziţii comune ale statelor UE în viitor. Potrivit oficialului european citat de DPA, 26 din cele 27 de state membre ale UE şi-au manifestat deja interesul pentru astfel de achiziţii comune, iar primul acord ar putea fi semnat chiar luna aceasta.
Miniştrii europeni ai apărării vor discuta săptămâna viitoare la o reuniune la Stockholm modalităţi în vederea creşterii producţiei militare şi a ajutorului militar pentru Ucraina.
