Premium
A trimite trupe în Afganistan pentru "a ţine uşa deschisă când pleci este un semn sigur al eşecului", a apreciat preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Comunelor (camera inferioară a parlamentului britanic), Tom Tugendhat, citat vineri de PA Media/dpa.
Marea Britanie şi SUA au declarat joi că vor redesfăşura trupe în Afganistan pentru a-şi susţine prezenţa diplomatică, pentru a-şi ajuta cetăţenii să părăsească ţara şi pentru a sprijini relocarea fostului personal afgan care a lucrat cu forţele străine, pe măsură ce talibanii continuă să câştige teren.
Marea Britanie a indicat că va trimite 600 de soldaţi în cel mai scurt timp în Afganistan, în timp ce SUA au promis să trimită 3.000, informează Agerpres.
"O plecare precipitată nu este semn de succes. A avea nevoie de întăriri pentru a ţine uşa deschisă în timp ce pleci este un semn clar de eşec", a reacţionat conservatorul Tom Tugendhat, un critic la adresa retragerii trupelor internaţionale din Afganistan. Evocând faptul că a servit personal în contingentul trimis în Afganistan, Tugendhat a spus că "decizia de retragere este ca un preş tras de sub picioarele partenerilor noştri".
La rândul său, conservatorul Tobias Ellwood, preşedintele Comisiei de Apărare a parlamentului britanic, a declarat într-o postare pe Twitter: "Ce ar fi spus Churchill? Acesta NU este cel mai bun moment al nostru. Ce s-a întâmplat cu GLOBAL BRITAIN (Marea Britanie Globală) şi AMERICA IS BACK (America s-a întors)? Cea mai mare alianţă militară de înaltă tehnologie din toate timpurile, învinsă de o insurgenţă înarmată cu mine, RPG-uri şi AK47. Putem şi trebuie să ne descurcăm mai bine", a spus el.
Referitor la redesfăşurarea de trupe britanice şi eforturile de ajutorare a cetăţenilor britanici şi a celorlalţi care părăsesc ţara, Lord Richards, fost şef de Stat Major al armatei, a declarat pentru BBC Newsnight: "Cred că vor efectua ceea ce noi numin o operaţiune de evacuare necombatantă. Vor rezista cât de mult timp vor putea şi apoi vor pleca împreună cu oamenii pe care i-au ajutat".
"Este o recunoaştere tacită, explicită de fapt, a eşecului. Un eşec grosier, lamentabil pe plan geostrategic şi politic. Am sperat că guvernul ne va da o explicaţie privind motivul pentru care ne aflăm în această poziţie, iar apoi o explicaţie a modului în care se va evita acest dezastru. Şi tot ce am auzit în această seară este o recunoaştere a eşecului şi o dorinţă de a scoate oamenii de acolo", a declarat joi seara Lord Richards.
El a adăugat: "Mi-e aproape ruşine că suntem în această situaţie".
Anunţând trimiterea unui contingent britanic, ministrul apărării Ben Wallace a explicat că "a autorizat desfăşurarea de personal militar suplimentar pentru a sprijini prezenţa diplomatică de la Kabul, pentru a asista cetăţenii britanici să părăsească ţara şi pentru a sprijini relocarea fostului personal afgan care şi-a riscat viaţa servind alături de noi".
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat joi că SUA vor trimite un batalion de infanterişti şi două de puşcaşi marini în următoarele două zile pe aeroportul din Kabul pentru a ajuta la evacuarea parţială a ambasadei. Trupele vor sprijini personalul american şi vor facilita plecarea afganilor care au dreptul la un regim de viză specială.
