Dezbaterea asupra expulzării delincvenţilor afgani ia amploare în Germania, unde guvernul cancelarului Olaf Scholz este presat să acţioneze, chiar dacă aceasta ar însemna să negocieze cu talibanii, pe fondul tensiunilor provocate de migraţie în Germania şi al ascensiunii extremei drepte, relatează miercuri agenţiile AFP şi EFE.
Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a anunţat că deja negociază cu mai multe state vecine cu Afganistanul posibila expulzarea către acestea a migranţilor afgani consideraţi o ameninţare de securitate sau care au fost condamnaţi în Germania pentru diferite delicte. Obiectivul este de a expulza autorii violenţelor odată ce şi-au ispăşit pedeapsa în Germania, a precizat Nancy Faeser pentru cotidianul Osnabrücker Zeitung. Ea se întâlneşte miercuri cu omologii săi din guvernele landurilor germane pentru a discuta acest subiect.
Dezbaterea s-a aprins după un atac cu cuţitul în care un afgan a ucis la sfârşitul lunii mai un poliţist în oraşul german Mannheim. Vinerea trecută, un alt afgan şi-a înjunghiat mortal un compatriot în vârstă de 23 de ani.
Extrema dreapta şi dreapta reprezentată de conservatorii din Uniunea Creştin-Democrată - Uniunea Creştin - Socială (CDU/CSU) au exploatat aceste incidente pentru a creşte presiunea asupra guvernului federal.
Cancelarul Scholz s-a declarat deja favorabil expulzărilor delincvenţilor afgani sau sirieni, dificultatea fiind însă organizarea lor. Conservatorii au cerut contacte directe cu talibanii aflaţi la putere în Afganistan, chiar dacă Germania nu recunoaşte legitimitatea lor, opţiune cel puţin deocamdată respinsă de guvernul federal german.
Acesta din urmă a început să acorde mai multă atenţie chestiunii migraţiei după ce partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a încheiat pe locul doi alegerile europarlamentare din 9 iunie, înaintea social-democraţilor lui Scholz şi după conservatorii din CDU/CSU, iar cele trei partide ale coaliţiei de guvernare (social-democraţii, liberalii şi Verzii) au cumulat împreună mai puţin de o treime din voturi.
În acest context s-a deschis încă o dezbatere, aceea a externalizării procedurilor de azil, respectiv încheierea unor acorduri cu state terţe prin care acestea să preia migranţii veniţi în Germania, după modelul acordului pe care Regatul Unit l-a încheiat cu Rwanda sau al celui semnat de Italia cu Albania.
Ministerul de Interne german a consultat circa 30 de experţi pentru a studia aceste idei, dar majoritatea s-au arătat reticenţi faţă de aplicarea lor. De asemenea, peste 300 de ONG-uri şi asociaţii caritabile au publicat miercuri o scrisoare deschisă în care îi cer lui Olaf Scholz să "respingă clar" orice măsură de externalizare a procedurilor de azil pentru migranţi, afirmând că "dreptul de azil este un drept al omului".
Comentează