Atacul SUA asupra Venezuelei adâncește dilema Europei privind Groenlanda. Bruxellesul insistă că va apăra suveranitatea națională — dar nu spune cum, potrivit POLITICO.
Reacția timidă a UE la operațiunea desfășurată de Donald Trump în Venezuela evidențiază cât de dificil este pentru Bruxelles să adopte o poziție fermă față de amenințările președintelui american de a prelua controlul asupra Groenlandei.
Comisia Europeană a încercat luni să facă o distincție între capturarea de către SUA a liderului venezuelean Nicolás Maduro și retorica reînnoită a lui Trump privind preluarea teritoriului arctic, însă nu a putut preciza cum intenționează să-l descurajeze pe liderul american de la un asemenea demers.
„Vă reamintesc că Groenlanda este aliată a Statelor Unite și este, de asemenea, acoperită de alianța NATO. Iar aceasta este o diferență foarte, foarte mare”, a declarat purtătoarea de cuvânt-șef a Comisiei, Paola Pinho.
„Prin urmare, sprijinim pe deplin Groenlanda și nu vedem în niciun fel o posibilă comparație cu ceea ce s-a întâmplat [în Venezuela]”, a adăugat ea.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a minimalizat la rândul său comparația cu Venezuela, subliniind în fața jurnaliștilor că țara sa este democratică și este așa de mulți ani. Totuși, el a avertizat că guvernul va „înăspri tonul”.
„Destul este destul. Fără presiuni. Fără insinuări. Fără fantezii despre anexare”, a scris Nielsen într-o postare pe rețelele sociale, mai devreme, luni.
Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a părut să ia foarte în serios amenințările lui Trump, avertizând că un asemenea atac ar însemna sfârșitul NATO.
„Președintele american ar trebui luat în serios atunci când spune că vrea Groenlanda”, a afirmat ea. „Dacă Statele Unite aleg să atace militar o altă țară NATO, atunci totul se oprește — inclusiv securitatea care a fost construită de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.”
Întrebată în repetate rânduri ce măsuri concrete ar putea lua UE pentru a-l descuraja pe Trump, Comisia a evitat un răspuns clar, spunând doar că „nu va înceta să apere” principiile suveranității naționale și integrității teritoriale — fără a explica însă cum intenționează să facă acest lucru.
Dilema Groenlandei
Marile puteri mondiale au încercat în ultimii ani să-și extindă prezența în Arctica, iar Groenlanda, bogată în resurse minerale și care găzduiește o bază militară americană, este extrem de dorită pentru valoarea sa strategică în materie de securitate și comerț.
Deși Groenlanda este un teritoriu autonom al Danemarcei, ea nu face parte din Uniunea Europeană, părăsind Comunitățile Europene în 1985. Totuși, groenlandezii sunt cetățeni ai UE, deoarece Danemarca este stat membru.
„Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională”, le-a spus Trump reporterilor duminică, la bordul avionului Air Force One. „Este extrem de strategică. În acest moment, Groenlanda este plină de nave rusești și chinezești.”
Rusia și-a intensificat în ultimii ani investițiile militare în Arctica, iar China s-a alăturat ocazional Moscovei în patrule comune, deși experții notează că în apropierea Groenlandei nu a avut loc o activitate militară semnificativă.
Atât Groenlanda, cât și Danemarca au respins în mod repetat avansurile lui Trump, insistând că Groenlanda nu este de vânzare și că viitorul său trebuie decis de propriii cetățeni, nu de Washington.
În ceea ce privește afirmația lui Trump din acest weekend potrivit căreia UE „are nevoie” ca SUA să „dețină” Groenlanda, Comisia a declarat că aceasta „nu este în niciun caz” poziția Uniunii. Totuși, tonul moderat al reacției Bruxellesului ilustrează impasul în care se află Europa. Temându-se de posibile represalii din partea lui Trump în domenii precum comerțul sau Ucraina, dacă acesta ar percepe o atingere adusă intereselor SUA, UE a evitat în mare parte confruntarea directă.
Și NATO merge pe sârmă pentru a nu-l antagoniza pe președintele american. Deși mulți aliați au respins până acum ca improbabilă o invazie totală a Groenlandei, declarațiile lui Trump încep să provoace anxietate — și reacții de sfidare — în interiorul alianței.
„Susținem pe deplin Danemarca — inclusiv nivelul ei de îngrijorare”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt, sub protecția anonimatului.
Alții susțin că aceste declarații ar trebui să-i mobilizeze pe aliați să-și consolideze capacitățile de apărare în Arctica, ceea ce l-ar putea, totodată, liniști pe Trump.
„Este nevoie de gândire creativă… pentru a consolida prezența Alianței în jurul Groenlandei și pentru a răspunde astfel preocupărilor de securitate ale SUA”, a declarat un al doilea diplomat NATO de rang înalt, menționând că organizația ar putea trimite mai mult echipament militar în regiune, așa cum a făcut anul trecut în Marea Baltică și pe flancul estic al NATO.
„Dacă un șef de stat al unui aliat spune că o parte a teritoriului aliat este ‘plină de nave rusești și chinezești’, acest lucru trebuie luat foarte în serios”, a adăugat acesta.
Cu toate acestea, cea mai recentă amenințare a lui Trump reprezintă o provocare „existențială” pentru NATO, a avertizat Ed Arnold, cercetător senior la Royal United Services Institute, având în vedere că nu există precedent pentru un atac direct între state membre de la fondarea alianței în 1949.
În cel mai grav scenariu — o incursiune militară americană — Danemarca ar putea convoca unilateral aliații pentru discuții privind amenințările la adresa securității sale, însă ar fi apoi blocată de Washington în orice răspuns militar. Acest lucru ar însemna „aproape sigur… sfârșitul NATO așa cum o cunoaștem”, a spus Arnold.
Arnold a mai afirmat că există într-adevăr o activitate sporită a Rusiei și Chinei în Arctica, punct recunoscut și de ministrul german de externe, Johann Wadephul, într-un interviu acordat postului Deutschlandfunk.
„Trump a subliniat pe bună dreptate că există un interes sporit al Chinei și Rusiei în această regiune”, a spus Wadephul. „Acest lucru ne afectează interesele de securitate. Suntem cu siguranță pregătiți să discutăm aceste aspecte cu Statele Unite.”
El a precizat că intenționează să discute situația cu secretarul de stat american Marco Rubio „în viitorul apropiat”, subliniind totodată importanța respectării integrității teritoriale a Groenlandei.
Raphaël Glucksmann, europarlamentar francez din grupul Socialiștilor și Democraților, a sugerat că UE ar trebui să creeze „o bază militară europeană permanentă în Groenlanda”, care, în opinia sa, „ar transmite un semnal de fermitate către Trump și ar elimina argumentul american privind incapacitatea noastră de a asigura securitatea Groenlandei”.
Comentează