Premium
În opinia jurnalistului Ion Cristoiu, este interesant că principalele forțe politice sunt de acord cu susținerea Codruței Kovesi pentru funcția de procuror european, asta în condițiile în care în România a devenit deja o tradiție boicotarea unui politician român aflat în cărți pentru a ocupa o funcție importantă în plan extern.
Evenimentul Zilei:
E o tradiție de lungă durată în România caprei vecinului ca politicienii să nu vadă cu ochi buni promovarea unuia dintre ei în funcții importante pe plan extern, și, din acest punct de vedere, e lungă tradiția boicotării unui politician român cînd acesta e propus, de forțe din afara țării, să fie ștab pe plan european. Codruța Kovesi face excepție de la această regulă? De ce?
Sînt politicienii români, în frunte cu Ludovic Orban, amorezați de Codruța Kovesi, de pe vremea cînd aceasta, în cuplu cu Florian Coldea, tăia și spînzura în România? Răspunsul, adevăratul răspuns, îl găsim în datele oferite de un sondaj recent realizat, mai precis, în perioada 1-4 iulie 2019. La întrebarea În ce măsură sînteți de acord sau împotriva acestei afirmații, „Majoritatea politicienilor au furat și ar trebui să facă pușcărie”, 60% sînt Total de acord și 19%, Oarecum de acord. Așadar, aproape 80% din români sînt de acord că Majoritatea politicienilor au furat și că trebuie să facă pușcărie.
Cine beneficiază de această stare de spirit?
Evident, persoana care întruchipează în România pe cea care i-a vîrît pe politicieni la pușcărie: Codruța Kovesi.
Nu întîmplător în același sondaj la capitolul Încredere multă și foarte multă Klaus Iohannis e umăr la umăr cu Codruța Kovesi: 42% Klaus Iohannis, 41%, Codruța Kovesi.
Datele acestea, ca și altele, ca și intuiția, ne spun că o candidatură a Codruței Kovesi la prezidențiale s-ar putea solda cu victoria sa zdrobitoare. Inclusiv asupra lui Klaus Iohannis. E limpede că fosta șefă a DNA e un pericol nu numai pentru Klaus Iohannis, dar și pentru Dan Barna.
O Codruța Kovesi președinte nelinișteste și PSD.
Dacă Laura Codruța Kovesi e nominalizată ca procuror european, posibilitatea de a candida la prezidențiale dispare. Dacă nu, cine știe ce-i trece prin cap Slujirii!
De ce se bat toate forțele politice pentru Codruța Kovesi, să ajungă în funcția de procuror european?
Pentru că au interesul să scape de ea pe plan intern! (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
În seara în care Ursula von der Leyen intra ca breaking news în presa mondială ca urmare a nominalizării ei, la Bruxelles, pentru preluarea preşedinţiei Comisiei Europene, o mică dramă se petrecea, la 400 de kilometri distanţă, pe holurile Parlamentului European de la Strasbourg.
Manfred Weber, Spitzenkandidat-ul Partidului Popular European, anunţa în faţa jurnaliştilor prezenţi că trăieşte cea mai tristă zi din cariera sa politică, o zi în care un principiu a fost abandonat, la fel cum propria lui familie politică îl abandonase pe el cu numai câteva zeci de minute înainte.
Cu nouă luni în urmă, Manfred Weber, bavarezul din fruntea grupului PPE din Parlamentul European, pleca drept favorit în câştigarea poziţiei de viitor preşedinte al Comisiei Europene. În noiembrie, popularii, reuniţi în congres la Helsinki, băteau în cuie ceea ce se ştia: Weber devenea oficial Spitzenkandidat, adică cel care urma să preia preşedinţia Comisiei Europene dacă partidul său, PPE, se va situa pe prima poziţie în alegerile europene care urmau să vină în mai 2019. Victoria PPE s-a întâmplat, la un scor mai mic, e adevărat, dar nominalizarea lui Weber nu s-a mai făcut.
Ştim cum au decurs negocierile pline de suspans care au dus la nominalizarea Ursulei von der Leyen. A fost o înţelegere la Osaka, prin care, în mod cu totul surprinzător, Angela Merkel a acceptat să cedeze poziţia de preşedinte al Comisiei lui Frans Timmermans, din partea socialiştilor! Grupurile Socialist şi Renew Europe s-au aliat în a-l respinge pe Weber, dându-i preşedintelui Franţei, aflat în spatele înţelegerii, spaţiul de negociere şi cărţile necesare pentru a obţine ceea ce îşi dorea, abandonarea principiului „Spitzenkandidat”.
Pe de altă parte, liderii grupului de la Vişegrad s-au răsculat şi ei împotriva doamnei Merkel, dar din cu totul alte motive. Atât Weber, cât şi Timmermans se remarcaseră prin criticile dure la adresa situaţiei din Polonia şi din Ungaria. FIDESZ-ul lui Viktor Orban tocmai fusese suspendat din Grupul PPE cu concursul lui Weber, iar împotriva Poloniei Parlamentul European declanşase activarea articolului 7, cu aportul lui Timmermans.
Revoltele din PPE şi opoziţia lui Macron au îngropat principiul legitimării prin alegeri a celui care va ocupa principala poziţie din structurile Uniunii Europene. Negocierile din spatele uşilor închise au prevalat. De aceea a apărut şi un mic moment de relaxare în Parlamentul European în momentul în care Dacian Cioloş, liderul grupului Renew Europe, şi-a rostit discursul în plen stârnind hohote de râs. El vorbea despre transparenţă şi condamna negocierile ascunse după ce participase la toată răsturnarea de situaţie. (Mai multe detalii AICI)
contributors.ro:
”Ceea ce englezii n-au făcut este că n-au spus clar oamenilor ca Maniu că, de fapt, anglo americanii se retrag din Europa de est. Puteau să spună asta. Nu l-au anunțat pe Maniu despre trocul din octombrie ’44. De aceea spun că elementele politice pro-democratice, pro-occidentale au fost sacrificate de către anglo-americani, ” spune intr-un interviu Contributors.ro, remarcabilul istoric Dennis Deletant. Profesor la Georgetown University, azi în vărstă de 73 de ani, Dennis Deletant predă trei cursuri pe an. Cunoaște în profunzime realitatea și istoria României și are foarte mulți prieteni români apropiați.
De curând i-a apărut în românește, la editura Humanitas, un nou volum, interesant și solid, care strabate multe dintre cele mai importante și sensibile încă teme ale istoriei României intre 1935 – 1947. Cartea se numește ”Activități britanice clandestine în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial” și relateză în detaliu acțiunile de spionaj SOE (Special Operations Executive) și MI6 in România acelor ani.
(...) Serviciile secrete britanice să nu-și fi dat seama care va fi viitorul acestei regiuni sub ocupație sovietică?DD: N-aș spune asta, chiar Churchill și-a dat seama și a și spus în ’44 că este clar că armata sovietică, Armata Roșie, va decide soarta Europei de est, el era complet conștient. Ceea ce englezii n-au făcut este că n-au spus clar oamenilor ca Maniu că, de fapt, anglo americanii se retrag din Europa de est. Puteau să spună asta. Nu l-au anunțat pe Maniu despre trocul din octombrie ’44. De aceea spun că elementele politice pro-democratice, pro-occidentale au fost sacrificate de către anglo-americani. Anglo-americanii au fost cam cinici, după părerea mea, pentru că n-au spus adevărul. Dacă, știa Maniu că s-a făcut acest aranjament în octombrie ’44, poate că n-ar fi rămas în România. Nici Regele Mihai nu știa, deci amândoi au stat cât au stat, încercând să înfrunte puterea rusească, puterea sovietică și sunt de admirat pentru faptul că au rezistat atâta. Regele Mihai a putut pleca, Maniu nu. A fost, după cum știm, închis, ca și alții. N-aș spune chiar în toate documentele pe care le-am văzut la Londra sau la Washington apare acest lucru, dar e destul de clar că experții anglo-americani vizau o Europă centrală viitoare dominată de Uniunea Sovietică. (Mai multe detalii AICI)
