În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză din Ziarul Financiar pe tema structurilor de putere administrativă, oferind ca exemplu ministerul din România care reprezintă cea mai importantă pârghie de control a centrului asupra județelor.
Ziarul Financiar:
Toţi se întreabă în aceste zile de unde vine puterea celui care a bulversat o ţară întreagă schimbând într-un an doi premieri fără să aibă parte de opoziţie reală în propriul partid.
Răspunsul poate fi dat dacă se priveşte în perspectivă istorică, cu 10 ani în urmă, pe ce filieră a structurii de putere administrativă a urcat actualul preşedinte al partidului de la guvernare şi pe ce pârghii de putere se bazează astăzi.
Totul se învârte în jurul ministerului aşa-numit al „Dezvoltării Regionale”, cu un buget de 1,5 miliarde de euro în 2018, care este de fapt un minister al „Exercitării Puterii Centrale în Teritoriu” şi nu un Minister al Dezvoltării „Regionale”, în fapt o contradicţie în însăşi denumirea sa: un minister înseamnă centralizare, nu regionalizare. Dacă vrei regionalizare, desfiinţezi ministere, nu înfiinţezi.
Vorbiţi astăzi cu orice consilier sau primar dintr-o comună oarecare din România şi veţi vedea că s-ar închina la fiecare secretară din Ministerul Dezvoltării ca să aibă acces mai rapid la banii din PNDL – aşa-numitul Program Naţional de Dezvoltare Locală.
Pentru un podeţ de 100.000 de lei, pentru a renova o şcoală cu 50.000 de lei, trebuie să „aplici” în programul PNDL. O treime din şcolile din România nu au toaletă în interior, dar trebuie aplicaţii şi dosare făcute. Cine decide cum se alocă banii?
Prin niciun alt minister nu se poate exercita o putere mai mare în teritoriu decât prin acest minister. Spre deosebire de Transporturi, Sănătate sau Ministerul Muncii, obiectivele finanţate sunt mult mai vizibile, iar trocul „finanţare contra sprijin politic”, mult mai lesnicios.
Dar aici nu s-a ajuns uşor.
Să ţii astăzi în frâu un partid de sute de mii de membri şi să obţii un vot covârşitor în conducerea sa – acesta nu poate fi decât produsul unei îndelungate munci, al unei construcţii ca o ţesătură de păianjen care se învârte în jurul oricărui rebel până la sufocare. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Klaus Iohannis a stârnit o furtună feisbucistă acceptând propunerea PSD, Viorica Dăncilă, pentru funcţia de premier. Comentariile luptătorilor de gherilă din spatele laptop-ului cu hidra PSD-istă au pendulat de la „blat ordinar“ până la „leneş egoist“.
În viziunea chibiţilor de politică, Iohannis avea obligaţia să facă ceva, orice, ca să le ia guvernarea oamenilor lui Dragnea. În slujba binelui, preşedintele avea dreptul să încalce legile, Constituţia şi chiar voinţa populară! Şi nu exagerez, pentru că tocmai asta uită aceşti războinici on-line: că bătălia s-a purtat cu un an şi ceva în urmă, la vot, şi ei nu s-au prezentat pe câmpul de luptă. Fiecare cu motivul sau pretextul lui, dar nu s-au prezentat!
Dar nu contează, Iohannis e de vină! Şi, mai mult, ca să-l pedepsim, data viitoare n-o să ne mai prezentăm nici la bătălia pentru fotoliul prezidenţial, ca să-l lăsăm fără! Ce contează că în felul ăsta deschidem calea celor aproximativ 3 milioane de alegători ai PSD (bazinul lor electoral constant în ultimii 15-20 de ani, conform tuturor statisticilor) să îşi impună un candidat şi la Cotroceni?! Gândul că-l pedepsim pe Iohannis depăşeşte orice dor de normalitate!
Merită! În decembrie 2016, i-am pedepsit pe USR şi PNL pentru că nu-s perfecţi şi au uscături printre ei: nu ne-am prezentat la vot şi am dat o majoritate confortabilă în Parlament PSD-iştilor! I-am învăţat minte pe USR-işti şi liberali! În 2019, putem să-l trimitem înapoi pe sas la Sibiu, prin neprezentare. E doar un amănunt insignifiant că doamna Firea, spre exemplu, s-ar instala la Cotroceni! L-am pune la punct vlăjganul neamţ şi apoi ne-am crea şi un subiect potrivit de miştouri inteligente pe marginea candidatului nasol pe care îl instalează PSD-ul în funcţia de preşedinte! O strategie perfectă! Şi, unde mai pui că e şi comodă, la-ndemână şi familiară: nu ne prezentăm la vot. Win-win, în termenii corporatişti. (Mai multe detalii AICI)
România Liberă:
O analiză a companiei de consultanță și audit PwC arată că rata anuală a cheltuielilor pentru apărare va crește în perioada 2017-2021 în 58 dintre cele 71 de națiuni analizate, pe măsură ce statele trebuie să facă față unui mediu global de securitate tot mai complex.
Rusia și acțiunile sale agresive, militare și cibernetice, constituie unul dintre principalii factori ce determină creșterea cheltuielilor în domeniul apărării. Tensiunile geopolitice și factorii macroeconomici alimentează suplimentar comerțul mondial cu armament.
Prioritizarea apărării în contextul agresiunilor actuale
Rusia a alocat 69,2 miliarde de dolari sectorului său de apărare în 2016, adică cu 5,9% mai mult decât în anul precedent. Aceasta echivalează cu 5,3% din PIB-ul său, nemaiîntâlnit după destrămarea Uniunii Sovietice. Potrivit Institutului Internațional de Studii pentru Pace din Stockholm, în 2017, Rusia a luat locul Arabiei Saudite, situându-se pe poziția a treia în lume în materie de cheltuieli militare, în urma SUA și a Chinei.
Rusia reprezintă un pericol atât pentru țările din fostul bloc sovietic, cât și pentru puterile occidentale. Recent, riscul a crescut la graniţa de est, prin desfășurarea suplimentară a sistemului de rachete S-400 în Crimeea. Însă noul sistem de apărare aeriană poate fi transformat într-un modul ofensiv în mai puţin de cinci minute, după cum a precizat Viktor Sevostianov, înalt responsabil în forţele aeriene rusești.
Actualul raport PwC analizează prioritizarea cheltuielilor de apărare (cheltuieli ca procent din PIB) și acțiunea de securitate - măsura în care țările desfășoară trupe aeriene și terestre în afara granițelor naționale și cantitatea de armament vândut sau închiriat de o țară.
Una dintre cele mai mari provocări ale țărilor NATO va fi respectarea angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru Apărare. În 2016, numai 4 din 29 membri NATO, sau 14%, au atins ținta de 2% din PIB pentru cheltuieli ale armatei. (Mai multe detalii AICI)
Mediafax:
Sebastian Kurz, cancelarul Austriei, a criticat politicile Uniunii Europene în materie de imigraţie. "Nu trebuie să spunem că nu putem găsi soluţii la problema imigraţiei". În ultimii ani, s-a reuşit distribuirea la nivelul UE a doar 30.000 de imigranţi extracomunitari. "Atâţia ajungeau în Europa în doar 48 de ore în 2015", a afirmat Sebastian Kurz într-un interviu acordat postului ZDF.
Liderul de la Viena a subliniat că problema imigraţiei extracomunitare trebuie rezolvată prin protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene şi prin asistenţă acordată ţărilor care sunt surse de migraţie.
Cancelarul Austriei a criticat statele central şi est-europene care nu acceptă imigranţi în cadrul sistemului de redistribuire stabilit de Uniunea Europeană.
"Nu doar că unele state membre refuză imigranţi, dar nici imigranţii nu sunt pregătiţi să meargă în ţări precum Bulgaria, România sau Polonia. Şi chiar dacă am reuşi să îi trimitem cu poliţia în aceste ţări, în câţiva ani ar reveni în Germania, Austria sau Suedia", a continuat Sebastian Kurz, citat de agenţia DPA. (Mai multe detalii AICI)
Comentează