Opinie: Gafa MAPN, o încercare de degradare a prezenței lui Iohannis în zonele de securitate națională

Gafa MApN - a uitat să îl invite pe preşedintele României la ceremonia dedicată eroilor aviaţiei - nu este deloc un incident minor. Ea a avut menirea de a degrada prezența lui Klaus Iohannis în zonele de securitate națională, în contextul în care un partid ”se pregăteşte de alegerile prezidenţiale”, atrage atenția consultantul politic Cozmin Gușă.

”Asemenea eroare nu este posibilă nici la Ministerul Culturii, darămite la cel al Apărării, afirmă Cozmin Gușă.

Consultantul politic subliniază că eroarea este, de fapt, una aparentă, care reprezintă o încercare de degradare a prezenței lui Klaus Iohannis în zonele de securitate națională care marchează autoritatea președintelui asupra acestui domeniu.

”Problema nu poate fi rezolvată mulțumitor decât dacă se ajunge la o concluzie clară legată e cine a gestionat așa ceva. Să nu ajungem ca o instituție a statului să se pregătească de alegerile prezidențiale din 2019 punându-i bețe în roate președintelui”, a mai declarat Cozmin Gușă.

Prin această greșeală, se dorește să se comunice că 'noi suntem la guvernare, nu ne e frică de Iohannis', este de părere consultantul politic, care punctează că acest incident va fi marcat în toate cancelariile din UE importante pentru România. ”Nu este deloc un incident minor”, a subliniat Cozmin Gușă.

Înainte de aniversarea celor 100 de ani de la Marea Unire, secuii vor să stabilească “un nou început” în relațiile cu majoritatea: să nu mai fie considerați dușmani, banii de la centru să nu mai ocolească județele populate preponderent de maghiari, fondurile pentru dezvoltare să fie împărțite echitabil, justiția și Parlamentul să nu mai lucreze cu standarde duble.

Președintele s-a întâlnit cu principalii lideri ai secuilor și le-a vorbit despre subiectele care-l preocupă pe el: descentralizarea, autonomia locală și, eventual, regionalizarea, dacă se va găsi o formă care să ducă la “modernizarea administrației” și apoi, prin “creștere economică”, să genereze mai multe locuri de muncă. Klaus Iohannis le-a spus direct că nu este de acord cu autonomia pe criterii etnice și a lăsat să se înțeleagă că regionalizarea e o temă prea sensibilă pentru a fi readusă în discuție. În schimb, a pus pe tapet, ceva mai discret decât o fac de obicei politicienii de București, “soarta tinerilor din zonă care nu vorbesc bine limba română”. Poate că nu e un alt fel de a spune povestea regățenilor sau moldovenilor aflați în trecere prin Ținutul Secuiesc, repetată până la saturație, pentru a fi crezută de toată lumea în cele din urmă: cineva care vine, spre exemplu, din București și intră într-un magazin de pâine e salutat în ungurește și, chipurile, nu primește pâinea dorită fiindcă răspunde în românește.

Poate că președintele îi înțelege și pe cei care nu vor să învețe bine românește, cu riscul de a avea mai puține șanse, dar vrea să-i ajute pe ceilalți care și-ar dori să știe, dar din cauza manualelor demodate și a profesorilor neimplicați nu au nicio șansă. Există maghiari care-și trimit copiii în tabere de limba română, așa cum fac familiile autohtone cu dare de mână care-și duc copiii în tabere de limba engleză. (Mai multe detalii AICI)

„Parlamentar, primesc lunar 1500 de euro pentru cazare în Bucureşti, deşi sunt în vacanţă” - dacă vi se pare o glumă, vă spunem că e treabă cât de poate de serioasă. De la 1 iulie, suma alocată pentru cazarea senatorilor şi deputaţilor a crescut, iar aleşii îşi primesc banii de chirie deşi în iulie şi august nu vin la muncă. Şi-au votat singuri beneficiile, iar acum au suficienţi bani cât să-şi închirieze lunar şi opt garsoniere.

Până la 1 iulie, parlamentarii au primit o indemnizaţie de 7.700 de lei, de la 1 iulie această indemnizaţie a crescut la peste 13.000 de lei. Implicit au crescut şi cheltuielile cu cazarea, primeau până la 1 iulie 4.600 de lei, acum primesc undeva la 6.500 de lei. Evident, creşte şi suma forfetară, dacă până la 1 iulie primeau aproximativ 10.000 de lei, acum primesc senatorii şi deputaţii undeva la 20.000 de lei.

Şi, deşi sunt în vacanţă şi nu mai stau în Bucureşti, parlamentarii primesc suma pentru cazare, în plus majorată cu 2000 de lei pe lună.

În lunile iulie şi august fiecare parlamentar va primi în plus pentru cazare 4000 de lei. Dacă este să facem un calcul simplu, o adunare, asta înseamnă o sumă de 1,7 milioane de lei, transformând-o în euro ne rezultă nu mai puţin de 370.000 de euro. (Mai multe detalii AICI)