Ministerul Justiţiei a organizat luni o dezbatere publică privind modificarea şi completarea dispoziţiilor din Codul penal referitoare la abuzul în serviciu în acord cu deciziile Curţii Constituţionale a României. La dezbaterea organizată la sediul Ministerului Justiţiei, ministrul Tudorel Toader s-a întâlnit cu reprezentanţii instituţiilor din cadrul sistemului judiciar, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, mediului academic şi profesiilor juridice liberale.
Vezi şi: DNA propune valoarea pragului pentru abuzul în serviciu
Opiniile cu privire la pragul valoric pentru abuzul în serviciu au fost diferite, principala diferenţe existând între Parchetul General şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi în interiorul CSM.
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Public, în ciuda deciziei CCR, introducerea unui prag valoric minim al infracţiunii de abuz în serviciu nu este necesară. Cei doi trimişi ai Parchetului General au susţinut că magistratul poate stabili dacă se impune trimiterea în judecată şi, potrivit statisticilor oficiale, niciun procuror nu a trimis în judecată pentru prejudiciu sub 1000 de lei. Potrivit procurorilor, există riscul ca unele contracte să fie "sparte" pentru a se încadra sub valoarea pragului pentru abuz, aducându-se astfel un prejudiciu care nu mai este infracţiune.
"La nivelul UE, unde se prevede un prag valoric, nu înseamnă că exonerează pe cineva sau că ar fi un reper pentru incriminare, ci se referă la diferenţierea pedepsei. (...) Aş fi de acord cu un prag al gravităţii care să diversifice pedeapsa", au precizat reprezentanţii Ministerului Public, adăugând că punctul din decizia CCR care vorbeşte despre obligativitatea introducerii pragului nu ar fi de fapt obligatoriu.
Vezi şi: Plecări MASIVE din DNA după prigoana dezlănțuită de Kovesi
O opinie diferită au avut cei doi reprezentanţi ai Curţii Supreme. "Noi înţelegem să tăcem, pentru motivul că nu ar fi potrivit relativ la condiţia ÎCCJ, care pronunţă decizii", au afirmat judecătorii, care au propus un studiu cu privire la practica parchetelor în privinţa prejudiciilor de la abuzul în serviciu. "Nu mai este vorba despre o recomandare, ci de o obligaţie. Sunt dosare şi pe rolul ÎCCJ în care se aşteaptă punerea de acord a codurilor", au mai precizat reprezentanţii ÎCCJ.
Opinii contrare au existat şi între reprezentanţii CSM. Raportul din interiorul Consiliului a fost de 11 la 7 în defavoarea stabilirii unui prag, principala susţinătoare a pragului fiind judecătoarea Gabriela Baltag. Opozanţii pragului au invocat faptul că teza a doua a definiţiei abuzului, care face referire la interese legitime, nu poate fi exprimată în bani. Mai mult, dacă se stabileşte un prag pentru abuz, ar fi nevoie de un prag şi în cazul neglijenţei în serviciu, ceea ce poate atrage modificări şi la alte infracţiuni, cum ar fi delapidarea.
Comentează