Premium
Opt soldaţi venezueleni luaţi prizonieri de un grup armat columbian în sud-vestul Venezuelei au fost eliberaţi luni de armata venezueleană, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, citat marţi de France Presse.
"Pe 31 mai, cei opt militari profesionişti sechestraţi de grupuri armate (de forţe) neregulate columbiene de la începutul lunii au fost eliberaţi în timpul operaţiunii +Vulturul Centenar+", potrivit comunicatului, care specifică că soldaţii sunt "sănătoşi şi în siguranţă", potrivit agerpres.ro.
"În plus, facem public cunoscut că suntem în căutarea a doi soldaţi" dispăruţi, se adaugă în comunicatul ce nu oferă mai multe detalii despre operaţiune.
"Mulţumim foarte mult tuturor celor care au făcut posibilă această salvare (...), viaţa şi integritatea fizică a soldaţilor noştri este mai presus de orice (...). Vom continua să luptăm împotriva organizaţiilor care doresc să folosească teritoriul nostru naţional sacru pentru a comite crime transnaţionale ce afectează pacea, dezvoltarea şi stabilitatea ţării", conchide textul.
Cu puţin înaintea comunicatului oficial, ONG-ul pentru drepturile omului Fundaredes, care a dezvăluit capturarea lor, a anunţat eliberarea.
"Potrivit informaţiilor noastre, unii au comunicat cu familiile lor, ei sunt supuşi unor examinări medicale la Caracas", a afirmat pe Twitter Javier Tarazona, directorul acestui ONG foarte critic faţă de putere şi în general bine informat despre regiune.
Pe 15 mai, ministrul venezuelean al apărării Vladimir Padrino Lopez a denunţat "răpirea" soldaţilor în această zonă unde au loc lupte cu armata din 21 martie.
De la sfârşitul lunii martie, luptele din această regiune unde există o mare nesiguranţă la frontieră au făcut 16 morţi de partea armatei, potrivit bilanţului oficial al Ministerului Apărării venezuelean, care a raportat pierderi ale inamicului şi mai mult de treizeci de prizonieri. Mii de civili au fugit din zonă.
Columbia a anunţat la jumătatea lunii mai că încearcă să verifice moartea în lupte a lui Jesus Santrich, unul dintre liderii fostei gherile columbiene Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC), care a participat la negocierile de pace din 2016.
Caracasul, care îşi întăreşte în mod regulat trupele la graniţa columbiană, spune că a lansat operaţiuni în martie pentru a-şi elibera teritoriul de orice incursiune a grupurilor armate columbiene. Venezuela acuză aceste grupuri că au plasat mine antipersonal şi că sunt în fruntea traficului de droguri. De asemenea, Venezuela îl acuză pe preşedintele columbian Ivan Duque că este implicat.
Potrivt unei surse de securitate din Columbia, aceste elemente sunt disidenţi ai fostei gherile FARC.
Deşi majoritatea celor 13.000 de membri ai fostei gherile marxiste au depus armele, facţiuni "disidente" nu au acceptat procesul de pace semnat în 2016 în Columbia.
Aceste grupuri fără comandă unificată, finanţate de traficul de droguri şi mine clandestine, s-au consolidat în zone izolate, potrivit serviciilor de informaţii militare columbiene.
Preşedintele Nicolas Maduro a recunoscut posibilitatea ca aceste grupuri să fie disidenţi ai FARC.
De obicei, autorităţile venezuelene evită să menţioneze disidenţii FARC.
În ciuda a 2.200 de kilometri de graniţă comună, Venezuela şi Columbia nu mai au relaţii diplomatice de când Bogota l-a recunoscut pe opozantul Juan Guaido ca preşedinte interimar al Venezuelei în 2019. Relaţiile dintre cei doi vecini opuşi ideologic sunt foarte tensionate.
