DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ora adevărului: Cum poate pierde Trump respectul comunității internaționale

Donald Trump

”Dacă o va „scălda” cu grupul de criminali „scăpaţi de sub control”, cu „interviul care nu a decurs tocmai bine” şi cu ideea că „autorităţile de la Riad nu au ştiut nimic” (în sediul consulatului?), preşedintele Trump va pierde şi urma de respect pe care i-o mai purta, din inerţie, comunitatea internaţională, în virtutea reprezentării celei mai Mari Puteri a lumii libere şi democratice, apărătoare a drepturilor şi demnităţii umane”, arată Valentin Naumescu, doctor în științe politice, într-o analiză.

contributors.ro:

La ora scrierii acestui articol nu avem nicio confirmare oficială, dar se adună indiciile unei crime de un barbarism înfiorător comise în sediul unei reprezentanţe diplomatice acreditate într-un stat membru al NATO, împotriva unui rezident american, de bună seamă comisă de oamenii regimului saudit (cine altcineva putea organiza aşa ceva într-un consulat, dacă nu autorităţile guvernamentale?), o dispariţie negată însă cu neruşinare timp de 14 zile, fără a se oferi în schimb date alternative credibile.
Principiile şi valorile morale ale preşedintelui Trump au ajuns acum la ora adevărului. Dacă acum două zile, Trump vorbea de o „pedeapsă severă” împotriva Riadului, dacă se va confirma asasinatul, iar saudiţii ameninţau cu dezastrul economic mondial al exploziei preţului la ţiţei şi cu consecinţele bilaterale ale îngheţării contractelor de cumpărare a armamentului american, ieri acelaşi Trump spunea deja că s-ar putea ca un grup „scăpat de sub control” să fi comis fapta iar casa regală saudită să nu ştie nimic, în frunte cu prinţişorul cool şi răsfăţat de presa americană (o parte a ei, cel puţin) orbită de câteva reforme de suprafaţă adoptate în ultimii ani, regim împotriva căruia scria totuşi de ani de zile jurnalistul saudit autoexilat, Jamal Kashoggi.
Să se pregătească cumva un exit strategy pentru SUA şi Arabia Saudită, „îngropate” practic de investigaţia energică a poliţiei turce în ridicolul şi ruşinea acoperirii unor (tot mai posibili) criminali? Ce să însemne trimiterea secretarului de stat Mike Pompeo la Riad, dacă nu încercarea de a găsi totuşi o formulă „rezonabilă” (dacă ceva mai poate fi considerat aici rezonabil) de ieşire din criza de încredere în care s-au prăbuşit? Este evident că serviciile americane cunosc deja ce s-a întâmplat şi au sugerat ca politicul să acţioneze rapid pentru a pregăti aflarea adevărului de către întreaga lume. Ar fi posbil ca preşedintele Statelor Unite să încerce să o „scalde” în următoarele zile, pentru a salva monarhia saudită de punerea pe lista neagră a regimurilor criminale?
Mă tem că da. Bineînţeles că în prima fază, preşedintele Trump, dacă lucrurile se vor confirma, va condamna crima abominabilă, dar în a doua fază se va gândi la interesele financiare ale companiilor americane care exportă armament de peste 100 miliarde de dolari în regat, la liniile de politică externă americană în regiune, la întregul său discurs anti-Iran căzut acum în ridicol în comparaţie cu bestialitatea aliaţilor saudiţi, la perspectiva anunţată acum câteva luni a normalizării relaţiilor Arabia Saudită-Israel sau chiar a unui Tratat de Pace între cei doi aliaţi ai Americii din Orientul Mijlociu, Riadul şi Ierusalimul.
Evident, până în momentul aflării adevărului, nimic nu este sigur. Totuşi, ceea ce este cert e că jurnalistul Kashoggi lipseşte din 2 octombrie şi nu există niciun indiciu că ar mai fi părăsit clădirea consulatului saudit din Istanbul, în care a intrat în acea zi, cu programare, pentru un serviciu consular în vederea căsătoriei cu o cetăţeană turcă.(Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Cu căderi generalizate pe burse, crize valutare, ţări emergente care apelează la ajutorul FMI, un conflict comercial global, cu un război al surzilor între Italia şi Comisia Europeană şi pericolul ca inflaţia să scape de sub control în unele state, entuziasmul de anul trecut privind economia mondială a cedat locul reticenţei şi îngrijorărilor. Analişti din cele mai diverse sectoare ale lumii financiare se întrec acum să evalueze riscurile.
Pentru preşedintele Băncii Centrale Eu­ropene (BCE) Mario Draghi, prin­cipala ame­ninţare la adresa economiei mondiale este un val de majorări de dobânzi cauzat de instabilitate financiară şi de surprize neplăcute din partea inflaţiei şi a jocurilor geopolitice, scrie Bloomberg.
„Este chiar clar că principalul risc asupra căruia ar trebui să ne concentrăm este o reevaluare bruscă a activelor, sau o creştere accentuată, bruscă şi accentuată, a dobânzilor“, a explicat Draghi la Bali, la reuniunea anuală a Fondului Monetar Internaţional. La eveniment au participat miniştri de finanţe şi şefi de bănci centrale din zeci de ţări.
Riscul unei inflaţii mai accelerate decât s-a anticipat „este una din posibi­lităţile luate în considerare, mai ales în cazul SUA“, a spus şeful băncilor centrale europene, precizând că probabilitatea unui salt al inflaţiei în Europa rămâne redus. Draghi a vorbit şi de riscuri geopolitice, cum ar fi promovarea protecţionismului comercial şi atacuri asupra independenţei băncilor centrale. Preşedintele american Donald Trump şi cel turc Recep Tayyip Erdogan  şi-au făcut un obicei din a critica majorările de dobânzi.
BCE, a asigurat Draghi, este mai liberă faţă de constrângerile politice după ce a câştigat mai multe procese contra programelor sale de achiziţii de active de urgenţă şi de quantitative easing.
Legat de bănci, el a spus că acestea sunt în cea mai mare parte mult mai puternice decât în trecut, însă shadow banking-ul trebuie monitorizat, iar instrumentele macroprudenţiale trebuie îmbunătăţite.
La zece ani de la criză, în pofida reformelor implementate pentru a reduce pericolele, industria bancară tot n-a scăpat de riscuri, notează Bloomberg. Şi despre acest aspect s-a discutat la Bali, la reuniunea FMI. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Franţa are un nou guvern Edouard Philippe. După două săptămâni de negocieri intense, au fost numiţi noi miniştri la Interne, la Cultură, Agricultură şi Alimentaţie, dar şi la Ministerului Teritoriilor. Mişcarea "Franţa nesupusă" a stângistului Jean-Luc Mélenchon a descris remanierea drept "o cârpeală care nu va schimba nimic". Iar, extremista de dreapta Marine Le Pen a scris pe Twitter: "cu Macron, e sigur tot timpul că putem avea ce-i mai rău". Analiştii cred însă că au fost aleşi oamenii potriviţi.
Au trecut două săptămâni de negocieri intense între şeful guvernului, Edouard Philippe şi preşedintele Emmanuel Macron.
Gérard Collomb şi-a prezentat demisia de la şefia Ministerului de Interne, pe 1 octombrie. Demisia a fost refuzată în primă fază de şeful de la Palatul Elysée dar apoi acceptată. Gérard Collomb anunţase că doreşte să candideze la alegerile locale din 2020, pentru a reveni la şefia primăriei Lyon.
Acum, pentru noua echipă, Emmanuel Macron a ales oameni care i-au fost alături din primul moment, ceea ce a atras criticile opoziţiei.
Christophe Castaner, fostul secretar de stat însărcinat cu Relaţiile cu parlamentul a luat locul lui Gérard Collomb la şefia Ministerului de Interne.
Este un minister esential în conditiile în care ameninţarea teroristă există în continuare în Franţa iar în plus, până în 2019, 450 de islamişti vor fi eliberaţi din închisorile franceze. Iar pentru ei va fi nevoie de personal care să îi supravegheze în permanenţă. Să nu uitam nici de promisiunea de campanie a lui Emmanuel Macron: angajarea câtorva mii de jandarmi şi poliţişti iar pentru asta sunt nevoie de fonduri importante. Ïn momentul actua, 61% dintre francezi susţin că nu se simt în siguranţă în propria ţară.
Revenind la remaniere, de Relaţia cu Parlamentul se va ocupa centristul Marc Fesneau.
Conservatorul Franck Riester preia portofoliul Culturii iar la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a fost numit Didier Guillaume.
În fine, Jacqueline Gourault, până acum la Interne trece în fruntea ministerului Teritoriilor.
Noua echipă a lui Edouard Philippe numără 17 femei şi 17 bărbaţi.
Jérôme Fourquet, este unul dintre directorii de la Institutul de Cercetare IFOP. Acesta este de părere că « este o echipă prin care cuplul excutiv s-a asigurat că este la adăpost în cazul în care şi alţi membri ai guvernului vor demisiona", iar aici a făcut referire la prima demisie guvernamentală  – cea a ministrului Tranziţiei Ecologice, Nicolas Hulot, în luna septembrie.
"Printre noii intraţi, sunt oameni care cunosc mecanica parlamentară, străpânesc regulile comunicării politice", susţine cercetătorul.
Apoi, nominalizarea centristei Jacqueline Gourault în ministerul Teritoriilor arată importanţa pe care preşedintele Emmanuel Macron o acordă înnoirii relaţiei cu colectivităţile locale în condiţiile în care de la începutul mandatului există tot mai multe voci, nemulţumite, ce critică reformele şi restricţiile bugetare. Este o numire prin care Emmanuel Macron arată că este preşedintele tuturor francezilor şi nu doar a marilor metropole, aşa cum i s-a reproşat de altfel. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Smart Start USA

CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Alexandru Marghiloman General Averescu

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.