Orașe digitale din România. Trecem la nivelul următor

Există o serie de localități din România care au făcut progrese notabile în materie de digitalizare. Sunt comune, orașe sau municipii care au reușit să creeze o interfață online în relația cu cetățenii și să facă transparente informațiile și deciziile luate de primării.

În lipsa reorganizării administrative (România are în mod cert prea multe unități teritoriale), există exemple de localități în care digitalizarea a făcut progrese notabile.

Cel mai recent exemplu este municipiul Câmpulung din județul Argeș care a reușit să adopte o soluție digitală integrată. Ceea ce înseamnă că locuitorii orașului vor avea acces de pe un dispozitiv fix sau mobil la informațiile privind serviciile publice aflate sub jurisdicția primăriei, precum taxele și impozitele locale, asistența socială sau date referitoare la urbanism. De asemenea, iluminatul public, spațiile verzi și lucrările derulate în oraș sunt incluse în aplicație, relatează economistul Constantin Rudnițchi la RFI preluat de Rador Radio România.

Exemplul de la Câmpulung Muscel

Primarul Elena Lasconi a explicat că au fost digitalizate 300 de procese din primărie, ceea ce înseamnă că documentele necesare cetățenilor vor fi eliberate pe loc sau online. În toamna anului 2021, primăria era în întârziere cu șapte luni pentru eliberarea unui certificat de urbanism sau a unei autorizații de construire.

Prin digitalizare, documentele cu solicitările cetățenilor nu se vor mai pierde prin circuitele complicate ale primăriei și, în plus, sistemul implementat va arăta cât muncește fiecare angajat, iar raportările fictive făcute de unii funcționari publici nu vor mai fi posibile. Funcționarii primăriei vor lucra integral digital, atât în ceea ce privește comunicarea internă, cât și cu instituții naționale care au o platformă compatibilă.

Totodată, prin intermediul sistemului informatic se va putea urmări traseul lucrărilor din primărie, dar și răspunsurile și soluțiile emise de funcționari. În același timp, primăria a primit și certificatul ISO 9001 în managementul calității, valabil timp de trei ani.

În total, costurile proiectului au fost de 4,2 milioane de lei, din care 3,5 milioane au fost plătite din fonduri europene, 557.000 lei de la bugetul de stat și doar 85.000 de lei au fost alocați de primăria orașului.

Trebuie să spunem că de ani de zile centrul orașului Câmpulung arată ca după un „bombardament”, dar, acest lucru nu a împiedicat procesul de digitalizare.

Am căutat și alte primării care au obținut sistemul de management conform standardului ISO 9001:2015. Am găsit multe proiecte finanțate, dar destul de puține care au reușit să obțină certificarea. Printre ele, primăria municipiului Miercurea Ciuc, din județul Harghita, municipiul Tecuci, din județul Galați, primăria sectorului 5 din București, Orăștie, din județul Hunedoara, Sibiu, Negrești-Oaș, din județul Satu Mare, dar și primăriile din Republica Moldova, Cahul și Ungheni.

Sunt prea puține lucruri concrete despre beneficiile pe care implementarea standardului de calitate le-a adus cetățenilor localităților respective, ceea ce ne poate face să credem că, în unele cazuri, certificarea a fost mai degrabă formală.

Alte cazuri concrete

Cu o excepție, Miercurea Ciuc, despre care aflăm că primăria a făcut un prim pas către digitalizare, respectiv un milion de pagini din arhiva fizică au fost transferate în mediul online. Este vorba despre dispoziții ale primarului, autorizații de construire, certificate de urbanism, documente financiare și contabile și informații despre proiectele de investiții realizate în ultimul deceniu. În pasul doi, a declarat primarul Korodi Atilla, procesul va continua astfel încât să ofere cetățenilor posibilitatea de a accesa digital serviciile primăriei.

Nu sunt singurele cazuri de digitalizare a administrațiilor locale. O aplicație, Regista, este și ea utilizată la nivelul primăriilor din țară și sunt câteva localități care au bune performanțe în materie de digitalizare, precum orașul Năvodari, din județul Constanța, comuna Cristian din județul Brașov, Moinești din Bacău sau Breaza din județul Prahova. Sunt exemple de bune practici, care, însă, ar trebui să impulsioneze reorganizarea administrativ-teritorială și nu să o întârzie.