Toate cele 31 de afişe care l-au făcut celebru pe pictorul Toulouse-Lautrec sunt din nou în lumina reflectoarelor după patru ani de restaurare, în muzeul care îi poartă numele din oraşul Albi, în sud-vestul Franţei.
"Este o ocazie excelentă pentru a sărbători toate afişele pe care nu le putem expune tot timpul", din motive care ţin de conservare, a explicat Fanny Girard, curatoarea expoziţiei "Toulouse-Lautrec şi arta afişului", ce va fi prezentată până la 31 august în Albi, locul de naştere al pictorului francez, la 80 de kilometri distanţă de Toulouse, potrivit Agerpres.
"Operele de artă realizate pe hârtie sunt lucrări care sunt arareori expuse. În general, regula în muzee este că acestea sunt expuse pentru o perioadă limitată de timp, cel mult trei sau patru luni, iar apoi se întorc în depozitele muzeului pentru mai mulţi ani", a explicat directoarea muzeului, care găzduieşte toate afişele create de Henri de Toulouse-Lautrec (1864-1901).
Cele 31 de afişe au fost donate de familia sa în 1922
Cele 31 de afişe au fost donate de familia sa în 1922 primarului din Albi, după ce Muzeul din Luxemburg le refuzase, a dezvăluit Fanny Girard, din cauza "reputaţiei sulfuroase" a artistului, care era familiarizat cu bordelurile şi cunoscut pentru portretele sale ce reflectau boemia din cartierul parizian Montmartre.
Unele nu au fost niciodată expuse pe străzile Parisului, cum ar fi o versiune verticală inedită a siluetei impunătoare a cântăreţului Aristide Bruant. Afişul, înalt de 2,85 metri, îl prezintă pe acest artist pe scenă, dominându-şi publicul, alături de prezenţa nelipsită a lui Jane Avril, o dansatoare din celebrul cabaret Moulin Rouge.
Expoziţia prezintă şi proiectul abandonat al unui portret al cântăreţei Yvette Guilbert, care nu credea că acel afiş o avantaja şi a refuzat desenul. "Pentru numele lui Dumnezeu, nu mă face atât de atroce de urâtă!", i-a scris ea pictorului dezamăgit, care spera totuşi să obţină "cel mai mare succes" al său cu această comandă.
În pofida câtorva refuzuri şi concursuri eşuate, experţii sunt de acord că Toulouse-Lautrec este precursorul creatorului de afişe moderne din secolul al XX-lea.
"Parti-pris"
În timpul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea, în care s-a produs o dezvoltare a afişului ilustrat şi a publicităţii moderne, Toulouse-Lautrec s-a impus ca un inovator incontestabil şi ca un creator de afişe moderne.
"El a adoptat un parti-pris diferit", a explicat Fanny Girard. În afişele sale, el se poziţionează în cadru, amestecând planurile şi perspectivele "printr-o construcţie imposibilă a spaţiului", inspirată din stampele japoneze, "al căror scop este eficienţa vizuală", a subliniat curatoarea expoziţiei.
Ca în afişul care o prezintă pe dansatoarea La Goulue de la Moulin Rouge, care deschide expoziţia, unde cabaretul nu mai este reprezentat de paletele sale stacojii, ci de globurile luminoase recunoscute de cei care îl frecventau la acea vreme. Sau ca perspectiva intrigantă a unui gât de contrabas pe afişul cu Jane Avril, într-o paralelă edificatoare cu o lucrare a pictorului japonez Hiroshige Utagawa.
"S-a jucat cu diferite tehnici", a explicat curatoarea expoziţiei. La scară mare, el a folosit "crachis-ul", proiecţia picăturilor de vopsea cu ajutorul unei periuţe de dinţi. A inovat în alegerea culorilor, cum ar fi verdele măsliniu, cunoscut astăzi sub numele de "verde Lautrec", sau zonele plate de negru care scot în evidenţă mănuşi, o pălărie şi o gambă.
Pentru a marca această ocazie, Muzeul din Albi le oferă vizitatorilor şansa de a lucra într-un atelier de litografie pentru a crea propriul afiş în maniera lui Toulouse-Lautrec.
Îmbogăţite de o selecţie de lucrări împrumutate din muzeele pariziene, desenele lui Toulouse-Lautrec sunt însoţite de anecdote şi scrieri ale artistului, ce includ atât studiile lor pregătitoare, cât şi lucrările altor creatori de afişe din epocă.
Vizitatorii descoperă şi alte faţete ale activităţii de "afişist" a lui Toulouse-Lautrec, cum ar fi litografiile pe care le-a creat pentru a lansa reviste literare şi romane-foileton publicate de Dépeche du Midi, precum şi afişe publicitare care laudă lejeritatea confetti-ului inventat de el pentru a înlocui, în timpul carnavalurilor, micile bucăţi colorate de tencuială, interzise în 1892 întrucât au fost considerate ca fiind prea periculoase.
Comentează