Castelul Peleș, una dintre cele mai impresionante reședințe regale din Europa, ar fi putut fi construit într-un loc diferit față de cel pe care îl cunoaștem astăzi. Sinaia nu a fost prima alegere a Regelui Carol I pentru reședința sa de vară. Inițial, monarhul a dorit să ridice impunătorul castel la Câmpulung Muscel, însă locuitorii orașului s-au opus vânzării terenului.
În procesul de căutare a unui loc potrivit pentru reședința de vară a familiei regale, Regele Carol I a luat în considerare mai multe locații, inclusiv în județul Vrancea. Cu toate acestea, prima alegere a monarhului a fost Câmpulung Muscel, o zonă liniștită, aflată în apropierea drumului spre București.
Regele intenționa să construiască reședința sub o colină, în apropierea vechiului schit Flămânda, într-o zonă pitorească și împădurită. Locația avea un avantaj strategic, fiind aproape de Pitești, care era deja legat de București prin calea ferată, ceea ce ar fi facilitat accesul către noua reședință regală.
Moșnenii s-au opus vânzării terenului
Deși Carol I a dorit să cumpere terenul cu aur, obștea moșnenilor din Câmpulung a refuzat categoric. Moșnenii erau proprietari de terenuri și păduri, organizați în colectivități rigide, având o regulă veche conform căreia pământul nu putea fi vândut străinilor. Această regulă a fost respectată chiar și în fața dorinței unui monarh.
Negocierile au fost purtate de Ion Kalinderu, consilierul de încredere al regelui, iar intenția de cumpărare a fost anunțată de protopopul de Câmpulung, Dimitrie Ionescu Mirea. Cu toate acestea, opoziția fermă a moșnenilor l-a determinat pe Carol I să își reconsidere planurile.
Sinaia – alternativa care a devenit simbol
După refuzul primit la Câmpulung, regele a ales Sinaia ca loc pentru construirea reședinței regale. În 1873, s-a pus piatra de temelie a Castelului Peleș, care a devenit un simbol al României și atrage anual sute de mii de turiști.
Această decizie a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării Sinaiei, care s-a transformat într-un important centru turistic și cultural. În contrast, Câmpulung Muscel a pierdut oportunitatea de a deveni un punct de referință regal, așa cum reiese și dintr-o notă de subsol a Monografiei Câmpulungului, unde preotul Răuțescu îl citează pe D.A. Sturdza: „Vodă Carol ar fi vrut să-şi facă în Câmpulung reşedinţa sa de vară, dar negăsind aici bunăvoinţă şi inimi înţelegătoare, a renunţat. La scurt timp după aceasta, a fost aleasă Sinaia şi s-au pus acolo temeliile Castelului Peleş. Câtă deosebire este astăzi între Sinaia şi între Câmpulung!”.
Astfel, istoria a fost scrisă altfel, iar Castelul Peleș a devenit una dintre cele mai frumoase atracții turistice ale României, în timp ce Câmpulung Muscel a rămas doar o mențiune într-un episod puțin cunoscut al trecutului regal al țării.
Comentează