Proiectul de actualizare a OUG 202/2008 a intrat astăzi în ședința de Guvern în primă lectură, după ce a fost pus miercuri în transparență decizională. Documentul, inițiat la propunerea Consiliului Interinstituțional pentru Sancțiuni Internaționale, urmărește să ofere statului român instrumente suplimentare pentru aplicarea sancțiunilor impuse de UE, ONU și partenerii strategici.
Proiectul de modificare a ordonanței a fost elaborat în cadrul grupului de lucru format din MAE, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor, la propunerea Consiliului Interinstituțional pentru Sancțiuni Internaționale (CISI).
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, scopul este de a permite Guvernului să utilizeze mecanisme de supraveghere specială în cazul entităților vizate de sancțiuni internaționale.
MAE: obiectiv dublu – eficiență în sancțiuni și protejarea economiei
MAE explică faptul că noua reglementare va oferi Guvernului capacitatea de a acționa în situații sensibile, cu efect atât extern, cât și intern.
„Propunerea vizează dublul obiectiv de a asigura instrumentele necesare pentru a crește eficiența și impactul acestora de a opri din sursele de finanțare ale Rusiei în războiul de la granița noastră, precum și posibilitatea de a diminua impactul pe termen scurt asupra economiei noastre.
Opțiunile pentru activarea supravegherii speciale sunt la cererea companiei sau din oficiu, în baza deciziei Guvernului României, cu avizul CSAT”, au transmis reprezentanții MAE.
Context: presiune pentru implementarea sancțiunilor ce vizează Lukoil
Proiectul apare în contextul discuțiilor privind sancțiunile care îi vizează pe operatorii ruși. Guvernul a transmis deja că România va acționa în solidar cu partenerii europeni în cazul Lukoil, urmând ca un grup de lucru coordonat de MAE să stabilească mecanismul final.
Totodată, Ministerul Energiei a anunțat săptămâna trecută:
„Aplicăm sancțiunile internaționale ce vizează Lukoil”, în timp ce ministrul Ivan a declarat că România trebuie să preia controlul asupra companiei.
Premierul Bolojan: mecanismul este pregătit, activarea depinde de evoluția pieței
Proiectul a fost anunțat public vinerea trecută de premierul Ilie Bolojan, care a explicat condițiile activării mecanismului.
„Există un act normativ pe care luni îl vom publica în transparență, care este într-o fază avansată, prin care România își stabilește un mecanism de sancțiuni care completează actualul cadru și ne permite să punem sancțiuni doar pentru deciziile adoptate de țările UE, astfel încât săptămâna viitoare acesta să fie adoptat.
Funcție de evoluția situației vom decide în luna decembrie dacă acest mecanism va fi activat sau nu. Activarea trebuie să țină cont de realitățile din piață”, a precizat premierul.
Ce prevede proiectul
„Proiect de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale
Având în vedere situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea, atât de Uniunea Europeană, cât și de partenerii strategici ai României a celor mai complexe sancțiuni internaționale la adresa Federației Ruse, luând în considerare poziția României de susținere a adoptării acestor măsuri în vederea reducerii capacității Federației Ruse de a purta acest război, având in vedere că, în acest context, alte state au adoptat sancțiuni unilaterale cu efecte extrateritoriale semnificative, care pot genera un impact economic semnificativ asupra pieței economice din România, inclusiv asupra operatorilor și asupra pieței de muncă, întrucât adoptarea de mecanisme care pot fi instituite la nivelul persoanelor juridice din România ca urmare a implementării sancțiunilor internaționale obligatorii pentru România sau ca urmare a efectelor produse de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România, este de natură să asigure atât atingerea scopului acestor sancțiuni, cât și limitarea impactului asupra pieței economice, având în vedere că aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, efectele extrateritoriale ale unor sancțiuni impuse de alte stat fiind deja prezente, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, în temeiul art. 115, alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Articol unic
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 825 din 8 decembrie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
La articolul 1, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
„(3) Prezenta ordonanță de urgență reglementează și mecanismele care pot fi instituite la nivelul persoanelor juridice din România ca urmare a implementării sancțiunilor internaționale prevăzute la alin. (1) sau ca urmare a efectelor produse pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România.”
După articolul 84, se introduc două noi articole, art. 85 și art. 86, cu următorul cuprins:
„Articolul 85
Supravegherea extinsă
(1) În cazul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României, Guvernul României poate adopta, din oficiu, o hotărâre de Guvern, prin care:
a) constată impactul economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de aceste sancțiuni, în condițiile prevăzute la alin. (2);
b) hotărăște instituirea supravegherii extinse și desemnează un reprezentant care să exercite calitatea de supraveghetor, stabilind drepturile, obligațiile și atribuțiile acestuia, în conformitate cu prezenta ordonanță;
c) stabilește persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă;
d) stabilește orice elemente necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, inclusiv identificarea persoanelor și/sau entităților desemnate care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state și în raport cu care persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă nu poate derula operațiuni de natură comercială/contractuală.
(2) Prin impact economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România, în sensul prezentului articol, se înțelege:
a) distorsionarea unui sector al economiei;
b) afectarea activității unui operator important pe piața română în așa măsură încât suplinirea activității acestuia ar presupune creșterea semnificativă a prețurilor pieței;
c) periclitarea securității energetice a României.
(3) Instituirea supravegherii extinse poate avea loc și la cererea persoanei juridice afectate de sancțiuni unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România.
Cererea persoanei juridice se adresează Guvernului și este însoțită de următoarele documente:
a) declarația persoanei juridice din care să reiasă în mod expres asumarea obligațiilor prevăzute la art. 86 alin. (3);
b) acordul expres al persoanei juridice pentru instituirea sistemului de supraveghere extinsă.
(4) Răspunsul la cererea formulată potrivit alin. (3) poate fi de admitere sau de respingere. În cazul în care sunt întrunite condițiile prevăzute la alin. (2), Guvernul admite cererea și emite o hotărâre de guvern în condițiile alin. (1). În caz contrar, Guvernul respinge cererea și comunică solicitantului răspunsul în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea acesteia.
(5) Măsura supravegherii extinse se revocă prin hotărâre de Guvern dacă:
a) situația care a determinat impunerea acesteia a încetat;
b) Guvernul apreciază că măsura nu se mai justifică;
c) persoana juridică a încălcat regimul supravegherii extinse, în măsura în care revocarea nu afectează interesele economice care au justificat instituirea măsurii.
Articolul 86
Sistemul de supraveghere extinsă
(1) Supraveghetorul desemnat potrivit art. 85 alin. (1) are următoarele drepturi principale:
a) să participe la ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul persoanei juridice, în calitate de observator;
b) să aibă acces în toate locațiile în care își desfășoară activitatea persoana juridică;
c) să aibă acces la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
d) să fie remunerat pentru activitatea desfășurată, din fondurile persoanelor juridice, cu o indemnizație la nivelul maxim stabilit pentru membrii consiliului de administrație, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. c) și d) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau la nivelul maxim al salariului persoanelor cu funcție de conducere, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. a), b) și e) din aceeași lege, dar nu mai puțin de 10.000 lei brut.
(2) Supraveghetorul desemnat potrivit art. 85 alin. (1) are următoarele obligații principale:
a) să avizeze toate tranzacțiile și plățile externe ale persoanei juridice supravegheate;
b) să monitorizeze activitatea persoanei juridice în vederea identificării oricăror indicii rezonabile cu privire la derularea oricăror operațiuni cu persoane și/sau entități desemnate, care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România;
c) să solicite persoanei juridice punctul de vedere în termen de 24 de ore de la constatările făcute potrivit lit. b);
d) să informeze de îndată Guvernul în legătură cu constatările făcute, precum și cu punctul de vedere prezentat de persoana juridică;
e) să întocmească lunar o informare către Guvern privind activitatea persoanei juridice, în baza activității de monitorizare;
f) să păstreze secretul comercial, secretul fiscal și să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal în îndeplinirea obligațiilor sale;
g) să depună diligențele necesare pentru asigurarea respectării de către persoana juridică supravegheată a sancțiunilor internaționale obligatorii pentru România.
(3) Persoana juridică supravegheată are următoarele obligații:
a) să informeze și să comunice, în timp util, supraveghetorului data, ora și locul la care vor avea loc ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul acesteia, precum și documentele ce urmează a fi supuse dezbaterii;
b) să permită accesul supraveghetorului în toate locațiile în care își desfășoară activitatea, la solicitarea acestuia;
c) să permită accesul supraveghetorului la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
d) să solicite avizul supraveghetorului pentru orice tranzacție sau plată externă;
e) să transmită un punct de vedere la solicitarea supraveghetorului formulată potrivit alin. (2) lit. c) în termen de 24 de ore de la solicitare.”
Comentează