OSCE cere acțiuni ferme pentru a proteja fragila încetare a focului în estul Ucrainei

Sunt necesari mai mulţi paşi pentru a proteja o fragilă încetare a focului în estul Ucrainei, pe măsură ce cresc violările acordului, a declarat pentru Reuters ministrul suedez de externe Ann Linde miercuri în timpul unei deplasări în regiune, potrivit Agerpres.

Linde a fost în prima sa vizită în Ucraina de când a preluat preşedinţia rotativă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care monitorizează conflictul din regiunea Donbas între Ucraina şi forţele susţinute de Rusia.

Preşedintele Volodimir Zelenski a fost ales în 2019 promiţând să pună capăt conflictului, care a ucis 14.000 de persoane din 2014 şi a "otrăvit" relaţiile dintre Kiev şi Moscova.

Citește și: Ilie Năstase a răbufnit după ce s-a scris că e în pragul falimentului:  Numai proștii spun asta

Ambele părţi au convenit asupra unei încetări a focului în iulie anul trecut, deşi încă există victime militare şi civile. Un soldat ucrainean a fost ucis de tiruri săptămâna trecută.

"A avut loc o reducere semnificativă a violării încetării focului după 27 iulie când s-a convenit încetarea focului", a declarat Linde prin telefon.

"Următorul pas este să încercăm să vedem dacă putem găsi mai mulţi paşi de a păstra încetarea focului. În acest moment este puţin fragilă", a adăugat ea, notând că "incidentele cresc".

Citește și: Anunțul Ministrului Sănătății! Încep demiterile: Vor exista schimbări peste tot

Linde a spus că activitatea ar trebui să continue în aşa-numitul format al discuţiilor "Normandia" între Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania. Ea s-a întâlnit cu Zelenski şi cu ministrul de externe al Ucrainei Dmitro Kuleba în această săptămână.

Ucraina a sugerat în noiembrie ca OSCE să trimită 1.500 poliţişti în Donbas ca un precursor al organizării alegerilor în regiune. Întrebată dacă propunerea a fost discutată săptămâna aceasta, Linde a spus că "există mai multe propuneri pe masă şi noi le luăm pe toate în serios şi sperăm că unele vor putea merge mai departe".

După anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea în 2014, separatiştii proruşi s-au ridicat în estul Ucrainei împotriva autorităţilor de la Kiev. Kievul dă vina pe Moscova pentru a fi pus la cale revolta şi că a furnizat trupe şi arme care au dus la o escaladare într-un război deplin. Moscova neagă acuzaţiile.