Muzeul Etnografic al Republicii Slovenia a găzduit la 4 aprilie expoziţia-eveniment "Simbolismul oului pascal în creaţia Marianei Andone-Rotaru", organizată de Ambasada României la Ljubljana cu prilejul sărbătorilor pascale din acest an.
Expoziţia cuprinzând 120 de ouă de struţ încondeiate, realizate în perioada 2020- 2025, marchează debutul artistei în străinătate şi se înscrie în seria de evenimente organizate de Ambasada României la Ljubljana pentru promovarea culturii şi patrimoniului cultural românesc în ţara de reşedinţă, precizează ambasada pe site-ul său.
Cu un amplu registru de inspiraţie etnografică, Mariana Andone reuşeşte să surprindă publicul de la Ljubljana prin talentul şi măiestria sa, precum şi prin tehnicile inedite folosite în realizarea lucrărilor sale, care readuc în atenţie tradiţii şi meşteşuguri din vechime, conferindu-le rafinament şi unicitate.
Evenimentul a prilejuit prezenţa la Ljubljana a doamnei Doina Işfănoni, cercetător etnolog şi curator al acestei expoziţii, care a dezvăluit publicului sloven câteva din tainele oului roşu aşa cum s-au succedat acestea de-a lungul vremurilor în civilizaţiile străvechi precreştine şi s-au completat prin întâlnirea cu creştinismul.
"Din cele mai vechi timpuri omul a sărbătorit venirea primăverii prin ritualuri şi ceremonii bazate pe străvechi credinţe mitico-magice. Un mesager al renaşterii universului şi implicit al tuturor fiinţelor a fost oul vopsit în roşu. Culoarea roşie nu a fost aleasă întâmplător. Roşul este culoarea sângelui şi simbolul vitalităţii, al energiilor pozitive şi al tinereţii fără bătrâneţe. Cu aceste semnificaţii, specifice civilizaţiilor arhaice, oul vopsit în roşu a fost preluat şi de creştini, exprimând jertfa supremă a Mântuitorului din iubire pentru oameni şi pentru a le răscumpăra păcatul originar. Folclorul românesc păstrează multe legende despre simbolismul oului roşu în calitatea lui de emblemă pascală, dar conservă şi nenumărate practici mitico-magice care justifică valoarea de simbol al renaşterii universale, al fertilităţii şi al fecundităţii. În baza acestei structuri de mentalitate ouăle de Paşti au fost înnobilate prin trasarea pe coaja lor, cu ceară fierbinte, a unor motive decorative capabile să vorbească de ipostaza cosmogonică a oului. Calea rătăcită, stelele, crucea, rombul, pătratul, cercul şi apoi cârligul ciobanului, fierul plugului, furca, vârtelniţa, alături de florile de primăvară au făcut din oul pascal o expresivă sinteză de spiritualitate", a relevat cercetătoarea.
Mariana Andone-Rotaru are ca specialitate arheologia. Până la pandemia din 2020, a fost directoarea Muzeului de Istorie din oraşul Turda. Izolarea din timpul pandemiei şi dragostea faţă de patrimoniul etnografic românesc au determinat-o să îşi testeze şi aptitudinile artistice. Primele încercări le-a făcut în domeniul ouălor de Paşti decorate cu diverse motive, în tehnica scrierii cu ceară fierbinte. A înlocuit oul de găină şi de curcă cu oul de struţ, mult mai generos ca suprafaţă şi a transpus pe acesta compoziţiile icoanelor pictate pe dosul sticlei, din Transilvania secolelor XVIII-XIX.
Impresionată de bogăţia artistică şi informaţională a cămăşilor româneşti cu altiţă - altiţa fiind broderia de pe mânecile cămăşii femeieşti - doamna Mariana Andone-Rotaru şi-a propus să redea aceste broderii şi pe ouă - o adevărată provocare plastică.
Potrivit Doinei Işfănoni, un alt reper al creaţiei Marianei Andone-Rotaru îl reprezintă oul de struţ devenit casetă pentru bijuterii. Pornind de la broderiile costumului popular de mireasă, elegant şi fastuos, a creat în plan decorativ o desăvârşită sinteză între forma perfectă a oului şi ornamentica broderiilor de pe cămăşile tradiţionale româneşti, aflate din anul 2022 pe Lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al umanităţii, sub protecţie UNESCO.
Comentează