Guvernul a anunțat că a adoptat vineri o ordonanță de urgență prin care „corelează termenele” din Legea nr. 24/2026 privind pensiile de serviciu ale magistraților, după ce în text rămăseseră articole care trimiteau la aplicarea „începând cu 1 ianuarie 2026”, deși legea a fost publicată abia pe 27 februarie. Executivul susține că schimbarea este necesară pentru respectarea principiului neretroactivității, urmând ca prevederile vizate să se aplice „de la data intrării în vigoare a legii”. STIRIPESURSE.RO a scris în premieră despre această problemă pe 18 februarie.
Legea nr. 24/2026 a apărut în Monitorul Oficial în aceeași zi în care președintele Nicușor Dan a anunțat promulgarea, iar calculul uzual al vacatio legis indică intrarea în vigoare la 2 martie 2026. Între timp, Curtea Constituțională publicase motivarea deciziei prin care a respins sesizarea ÎCCJ și a declarat legea constituțională.
Adoptarea din scurt a OUG intervine pe fondul unui conflict deschis între Guvern și o parte a sistemului judiciar. Conducerile Curților de Apel au cerut reexaminarea legii, invocând riscuri de inechități și lipsă de previzibilitate, iar UNJR a acuzat măsuri „punitive” și presiuni asupra independenței justiției.
Ordonanța înainte de textul public: ce se știe și ce nu se știe
Până la ora redactării acestui articol, ordonanța nu era disponibilă public în forma integrală. Nu știm dacă OUG intră în vigoare imediat la publicare, ori dacă își amână efectele pentru a coincide cu intrarea în vigoare a legii pe care o modifică, pentru a evita un viciu de neconstituționalitate.
Din punct de vedere constituțional, simplul fapt că un OUG modifică o lege aflată încă în vacatio legis nu este, în sine, interzis. Art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 permite ca acte „de importanță și complexitate deosebită” să fie modificate între publicare și data prevăzută pentru intrarea în vigoare, cu condiția ca intervențiile să intre în vigoare la aceeași dată cu actul de bază.
Problema începe însă la temeiul urgenței. Art. 115 alin. (4) cere „situații extraordinare” și obligația de a motiva urgența în cuprins, iar Curtea Constituțională a sancționat ordonanțe atunci când o asemenea situație nu e demonstrată sau e doar invocată formal. Aici, tocmai Guvernul invocă necesitatea de a evita o aparentă retroactivitate produsă de o dată deja depășită (1 ianuarie 2026).
Avizul CSM și Consiliul Legislativ: vulnerabilități de procedură
Cea mai sensibilă problemă, în cheie constituțională, este lipsa consultării CSM, potrivit unor surse guvernamentale. Curtea Constituțională a vorbit repetat despre rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii și despre obligația autorităților de a solicita avizul său atunci când reglementarea privește statutul, cariera sau garanțiile magistraților, avizul fiind consultativ ca efect, dar obligatoriu ca etapă procedurală.
Dacă se confirmă că OUG a fost adoptată fără aviz CSM, disputa poate fi dusă inclusiv în zona unui conflict juridic de natură constituțională între autorități publice (Guvern vs. autoritatea judecătorească), pe lângă controlul de constituționalitate clasic al ordonanței.
Un alt punct vulnerabil, potrivit surselor guvernamentale, privește Consiliul Legislativ. Avizul CL nu a fost cerut decât după ședința de Guvern, la fel ca avizul obligatoriu al Ministerului Justiției. Constituția consacră rolul Consiliului Legislativ, iar CCR a arătat că avizul său trebuie solicitat în procedura de elaborare, anterior adoptării actului, nefiind o formalitate care poate fi „reparată” ulterior.
Cum ajunge disputa la CCR și în instanțe
În cazul ordonanțelor de urgență, controlul la Curtea Constituțională poate fi declanșat rapid. Avocatul Poporului poate sesiza direct Curtea, iar în litigii orice parte poate ridica excepția de neconstituționalitate, instanța trimițând cauza la Curte dacă sunt îndeplinite condițiile.
Legea pensiilor magistraților a trecut deja printr-un control de constituționalitate (înainte de promulgare), dar asta nu blochează litigii ulterioare pe aplicare concretă și nici noi excepții legate de modificări ori de vicii extrinseci ale OUG care „rescrie” termenele.
Dacă Curtea admite o excepție, efectul este suspendarea de drept a dispozițiilor neconstituționale și, dacă nu sunt puse de acord în 45 de zile, încetarea efectelor juridice. Tot în procesele în care se poate cere sesizarea CCR se pot formula și întrebări preliminare pentru Curtea de Justiție a UE, care are o jurisprudență consolidată referitoare la statutul magistraților în componenta sa financiară.
Miza politică și următorul episod
Guvernul leagă în continuare reforma de jaloane și bani europeni, fără a oferi dovezi concrete și fără a explica pierderea altor sume mai mari, fără legătură cu pensiile magistraților. Dinspre sistemul judiciar, mesajul public a fost însă că reformele făcute „cu toporul” și fără consultări reale riscă să submineze independența și să producă efecte de sistem, nu doar economii bugetare.
Potrivit surselor guvernamentale, au existat în ultimele zile dezbateri aprinse, o parte a oficialul guvernamentali susținând în mod eronat că legea pensiilor magistraților nu ar avea o problemă din cauza termenelor retroactive prevăzute în cuprinsul ei, pentru că acestea s-ar modifica automat odată cu intrarea în vigoare, fără intervenție legislativă. În cele din urmă, s-a impus soluția modificării prin OUG.
Ordonanța va intra și în Parlament, unde poate fi aprobată, modificată sau respinsă, dar până atunci ea își produce efectele potrivit regulilor constituționale ale OUG, într-un domeniu în care Constituția interzice legiferarea prin OUG (sunt afectate drepturi prevăzute constituționale).
Comentează