Pajiștea Crucele din comuna tulceană Greci este văzută ca un model, la nivel național, potrivit directorului Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști (ICDP) Brașov, Teodor Marușca, în urma unui studiu efectuat în șapte pajiști din Parcul Național Munții Măcinului (PNMM).
'La Crucele, am fost impresionat de compoziția floristică a celor 38 de hectare. Este printre puținele locuri din țară unde există un sistem silvopastoral. Acolo avem o secvență de dehesa spaniolă, iar populația trebuie să fie mândră ca are o asemenea biodiversitate ieșită din comun', a declarat Teodor Marușca.
Dehesa spaniolă este, potrivit sursei, sistemul agrosilvopastoral, apreciat de specialiști ca o măsură eficientă de atenuare a efectelor negative a aridizării și deșertificării terenurilor cauzate de încălzirea globală a climei. Cu o suprafață de aproximativ patru milioane de hectare, dehesa spaniolă reprezintă și un mod de dezvoltare durabilă, în opinia specialiștilor. 'Pentru o pajiște, nu este bine să se stea cu oile mai mult de trei sau patru zile. Depășind acest termen se ajunge la situația din Dealul lui Stănilă, unde lumânăricile depășesc doi metri. Pășunatul pe timp de iarnă duce la erodarea solului până la rocă. Trebuie ținut cont că o dată pe an pajiștile trebuie curățate', a afirmat Marușca.
Studiul efectuat la solicitarea Administrației PNMM a vizat șapte pajiști cu o suprafață totală de peste 800 de hectare aflate în administrarea Parcului național, iar concluziile acestuia au arătat supraexploatarea acestora. 'Numărul mediu de oi pe hectar trebuie să fie trei, timp de 200 de zile. Diferențele dintre pajiști sunt însă semnificative. Dacă la Crucele se pot crește 12 oi pe hectar, la Împădurita din cerna, un hectar poate suporta 0,8, adică maximum o oaie. Sunt președintele Consiliului științific al Parcului Național Piatra Craiului și știu ce necazuri sunt cu supraîncărcarea cu animale. Am avut de trei ori mai multe decât suporta pajiștea, dar acum depășirea este de doar o dată și jumătate', a afirmat directorul Marușca.
În opinia lui, la fel ca în Spania, Elveția, India și Statele Unite ale Americii, România trebuie să protejeze arborii solitari la umbra cărora se dezvoltă biodiversitatea. 'În Elveția, am văzut cum autoritățile marcau arborii solitari cu plăcuțe bătute cu un cui de argint în trunchi. Așa trebuie să procedăm și noi, să-i însemnăm pe hărți, să-i toaletăm, să le înlăturăm ramurile uscate, să le plombăm scorburile. Ei trebuie dați în primire pe bază de proces verbal și semnătură organelor de pază și ordine ale consiliilor locale, pentru că ei sunt proprietarii', a mai spus directorul ICDP Brașov, conform Agerpres.
Teodor Marușca este directorul general al ICDP Brașov din anul 2009, este expert în habitate de pajiști și tufărișuri, este membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice București, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și vicepreședinte al Societății Inginerilor Agronomi din România.
Comentează