Premium
Pandemia Covid-19 a perturbat multe planuri de afaceri, având drept efect amânarea sau anularea a 35% dintre proiectele de investiţii străine directe (ISD) din Europa în 2019, potrivit celei de a 20-a ediţii a studiului EY Europe Attractiveness, care arată că investitorii consideră că Europa riscă să devină o destinaţie mai puţin atractivă pentru investiţii, pe fondul îngrijorărilor legate de o viitoare instabilitate economică, anunță news.ro.
Totodată, analiza proiectelor de investiţii din 2019 evidenţiază performanţe anuale mai bune comparativ cu cele din 2018 (0,9%, în creştere de la -4%).
"49% dintre respondenţi consideră că Europa riscă să devină o destinaţie mai puţin atractivă pentru investiţii, pe fondul îngrijorărilor legate de o viitoare instabilitate economică provocată de pandemie. Cu toate acestea, pe termen scurt, investitorii îşi păstrează optimismul, 51% dintre liderii mediului de afaceri anticipează o uşoară scădere a numărului de proiecte iniţiate, în timp ce 11% dintre respondenţi nu se aşteaptă la abateri de la planurile lor de investiţii în 2020", conform studiului derulat în aprilie 2020.
Citește și: Ministrul Justiției, reacție după decizia CSM: ‘La fel voi proceda și data viitoare’
În acelaşi timp, 80% dintre liderii chestionaţi au declarat că pachetele de stimulente guvernamentale le influenţează deciziile de investiţii şi că vor acorda prioritate ţărilor care au implementat măsuri de sprijin mai solide în ceea ce priveşte combaterea efectelor provocate de pandemie.
"Europa se poate menţine atractivă pentru investiţii cu condiţia să acţioneze şi să reacţioneze hotărât în trei direcţii majore: adoptarea tehnologiei, sustenabilitate şi rezistenţa la şocuri a lanţului de aprovizionare, deoarece acestea vor influenţa viitoarele decizii de investiţii. E important ca Europa să rămână o destinaţie favorită pentru proiectele de investiţii, iar, în acest sens, este vital ca guvernele să adopte mentalitatea specifică mediului de afaceri, să facă eforturi în direcţia inovării şi creării de noi strategii de atragere a investiţiilor străine directe, nu numai pentru a reduce şomajul, ci şi pentru a sprijini o creştere economică echilibrată”, consideră Bogdan Ion, country managing partner EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.
Datele relevă că 52% dintre proiectele ISD la nivel global din perioada 2015-2019 au provenit din ţări europene, ceea ce arată că investiţiile străine directe din Europa pot reprezenta o forţă economică şi transformaţională incredibilă pentru Europa. În 2019, şapte dintre principalele zece ţări investitoare la nivel global au provenit din Europa. Aproape un sfert dintre proiecte (23%) au provenit din S.U.A.
În privinţa destinaţiilor ISD, în 2019, Franţa a înregistrat cea mai mare creştere anuală a proiectelor noi (17%, cu 1.197 de proiecte noi), depăşind, pentru prima dată, Regatul Unit în topul celor mai atractive destinaţii din Europa. În pofida unei scăderi a numărului de proiecte de investiţii în 2018, analiza arată că proiectele de investiţii din Germania au rămas la acelaşi nivel în 2019 (971 de proiecte în 2019, 973 de proiecte în 2018).
Regatul Unit rămâne însă o destinaţie atractivă, înregistrând o creştere de 5% a investiţiilor, cu 1.109 de proiecte în 2019, la mică distanţă în urma Franţei. Creşterea investiţiilor în Regatul Unit apare concomitent cu o diminuare a preocupărilor legate de Brexit în rândul investitorilor. Aproape un sfert dintre respondenţi (24%, faţă de 38% în 2018) au indicat incertitudinile legate de Brexit drept unul dintre principalele trei riscuri în ceea ce priveşte atractivitatea la nivelul întregului continent european.
Raportul evidenţiază creşterea înregistrată de sectoarele care necesită o forţă de muncă specializată. De exemplu, construcţiile au marcat o creştere de 158% a proiectelor de investiţii străine directe în 2019 (cu 124 de proiecte în 2019, faţă de 48 de proiecte în 2018), iar sectorul tehnologiei informaţiei, comunicaţiilor şi media de 117% (cu 241 de proiecte în 2019, faţă de 111 proiecte în 2018).
În timp ce sectorul textilelor şi articolelor de îmbrăcăminte din Europa Occidentală a înregistrat performanţe solide, proiectele de investiţii străine directe în Europa Centrală şi de Est au scăzut cu 22% la nivelul întregului sector. Cu toate acestea, studiul arată că aproape patru din zece companii (37%) iau în considerare o extindere a capacităţilor lor de producţie în Europa.
Deşi datele sugerează că proiectele din sectorul digital au înregistrat o uşoară scădere anuală (-1%), 55% dintre organizaţiile care au participat la studiu intenţionează să îmbunătăţească experienţa digitală a clienţilor şi interacţiunile dintre companie şi client. În acelaşi timp, 82% preconizează că ritmul de adopţie a tehnologiei se va accelera în următorii trei ani.
"Între 2003 şi 2017, proiectele de investiţii străine directe au generat peste 11 milioane de noi locuri de muncă în Uniunea Europeană. Pe fondul pandemiei, raportul indică un potenţial declin, de până la 50% al numărului de noi locuri de muncă create ca urmare a finalizării proiectelor de învestiţii. Pentru a se proteja de astfel de potenţiale scăderi, guvernele trebuie să îşi adapteze sistemele de educaţie, de pregătire şi dezvoltare, astfel încât să asigure o forţă de muncă cu abilităţile potrivite peisajului post-COVID-19", relevă sondajul.
Datele sugerează că sectorul digital şi cel al serviciilor pentru întreprinderi (inclusiv serviciile juridice şi profesionale) au generat aproape un sfert (24%) dintre noile locuri de muncă în 2019. Ţări precum Irlanda, Polonia şi Portugalia, care atrag proiecte de investiţii străine directe ce vizează dezvoltarea de software şi activităţi de cercetare-dezvoltare dedicate serviciilor, îşi vor menţine, probabil, niveluri ridicate de noi locuri de muncă create.
Cu toate că pandemia COVID-19 are un impact asupra a numeroase sectoare şi industrii, sectorul transporturilor (inclusiv producătorii şi furnizorii din industria auto şi industria aeronautică) se confruntă cu cel mai mare risc. Acest sector a contribuit cu 23% din numărul de noi locuri de muncă în 2019 (în scădere de la 25% în 2018). Studiul arată că acest sector a înregistrat cele mai mari perturbări la nivelul lanţurilor de aprovizionare şi cele mai mari pierderi de venituri, ceea ce a dus la amânarea, reducerea sau anularea unui procentaj mai mare de proiecte în comparaţie cu alte sectoare.
Lanţurile de aprovizionare au fost perturbate la scară largă de pandemie, dar, pentru a restabili funcţionarea acestora şi pentru a asigura rezistenţa la şocuri în viitoarele lanţuri de aprovizionare de la nivelul întregii Europe, respondenţii planifică reconfigurarea acestora, prin intermediul unei noi combinaţii de reshoring, nearshoring şi offshoring.
Citește și: Iohannis, declarație controversată! Ce se întâmplă cu elevii bolnavi care nu pot susține examenele .
Mulţi respondenţi consideră că pandemia COVID-19, riscul unor viitoare pandemii, schimbările climatice şi o intensificare a tensiunilor geopolitice vor amplifica nevoia de lanţuri de aprovizionare flexibile şi adaptabile la provocările viitoare.
83% dintre companii anticipează că lanţurile de aprovizionare regionalizate vor înlocui actuala lor infrastructură globală.
Pe lângă necesitatea unor lanţuri de aprovizionare regionalizate, pandemia a crescut gradul de conştientizare şi exigenţele legate de sustenabilitate în rândul consumatorilor, aproape şase din zece respondenţi (57%) reiterându-şi planurile de a-şi concentra atenţia asupra schimbărilor climatice şi sustenabilităţii în următorii trei ani.
Colectarea datelor referitoare la impactul COVID-19 asupra ISD în Europa a fost realizată de Euromoney în aprilie 2020, pe baza unui eşantion reprezentativ format din 113 factori de decizie internaţionali şi prin intermediul unei serii de webinarii la care au participat 30 de agenţii de promovare a investiţiilor (IPA) din Europa.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 36,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019.
Este prezentă în România din anul 1992 şi are peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova. Furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
