Rezistența antimicrobiană devine una dintre cele mai mari amenințări ale secolului, iar OMS cere, de Ziua Mondială a Sănătății, acțiuni urgente, într-un context în care dezinformarea și lipsa cooperării subminează sistemele de sănătate, informează Mediafax.
Rezistența antimicrobiană ucide milioane de oameni în fiecare an
Comunitatea internațională marchează Ziua Mondială a Sănătății, la 78 de ani de la înființarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sub o temă cu miză majoră: „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.”
Mesajul din acest an vine într-un context global tensionat, marcat de crize sanitare, schimbări climatice și o creștere alarmantă a dezinformării.
OMS propune o schimbare de paradigmă: știința colaborativă și transparența datelor devin pilonii centrali ai viitorului sistemelor de sănătate.
În centrul agendei se află abordarea „One Health”, care leagă direct sănătatea oamenilor de cea a animalelor, plantelor și ecosistemelor.
Datele prezentate sunt îngrijorătoare: peste 75% dintre bolile infecțioase emergente au origine zoonotică, ceea ce transformă relația dintre om și mediu într-o chestiune critică de sănătate publică.
Ziua de 7 aprilie marchează și două evenimente majore: Summitul Internațional „One Health”, organizat de OMS și Guvernul Franței și Forumul Global al Centrelor de Colaborare OMS, care reunește aproximativ 800 de instituții științifice din peste 80 de țări.
Scopul este transformarea angajamentelor politice în măsuri concrete privind prevenția, rezistența antimicrobiană și sustenabilitatea sistemelor alimentare.
AMR este cea mai mare provocare a deceniului
Rezistența antimicrobiană (AMR) este descrisă drept una dintre cele mai mari provocări ale deceniului. Fără acțiuni coordonate, până în 2050 ar putea provoca 10 milioane de decese anual.
dezvoltarea de antibiotice și tratamente trebuie să devină un efort global, iar accesul la inovație nu trebuie să depindă de nivelul de dezvoltare al unei țări.
Un alt punct central este rolul tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale în medicină.
OMS susține că integrarea IA poate crește eficiența intervențiilor medicale cu până la 30%, dar avertizează asupra riscurilor: fără reguli clare, tehnologia poate accentua inegalitățile existente.
De aceea, inițiativa promovează conceptul de „IA etică”, care să fie accesibilă și echitabilă.
Pentru prima dată, impactul mediului este tratat explicit ca o urgență științifică.
Cercetările arată că bolile transmise prin vectori, precum malaria sau dengue, se extind în regiuni noi. Sistemele de sănătate contribuie la rândul lor la criză, generând aproximativ 4,4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
OMS cere o transformare către o „știință verde”, capabilă să protejeze simultan sănătatea umană și mediul.
În paralel cu virusurile și bolile, OMS atrage atenția asupra unui alt pericol: dezinformarea.
Așa-numita „infodemie” afectează atât ratele de vaccinare, încrederea în medici, cât și respectarea tratamentelor.
Răspunsul propus: investiții nu doar în cercetare, ci și în comunicare științifică clară și empatică.
Ziua Mondială a Sănătății 2026 transmite un mesaj ferm: progresul medical nu este garantat și nu poate fi susținut fără cooperare internațională, acces echitabil și încredere în știință.
Inițiativa lansată de OMS pune accent pe partajarea cunoștințelor, transferul de tehnologie către țările vulnerabile și pe accesul deschis la date și resurse.
Într-o lume în care crizele sanitare devin tot mai complexe, știința rămâne singurul limbaj comun capabil să protejeze sănătatea globală.
Comentează