Studiul contemporan al lui Martin Luther, care a provocat o schismă a Bisericii în secolul al XVI-lea, permite să se identifice ''tot ceea ce a fost pozitiv şi legitim în Reformă'', a declarat papa Francisc vineri. Pontiful argentinian, care a participat în luna octombrie, în Suedia, la lansarea anului comemorării comune a celui de-al cincilea centenar de la începutul Reformei lui Luther, i-a primit vineri, la Vatican, pe participanţii la simpozionul cu tema ''Luther după 500 de ani'', organizat de Comitetul pontifical de ştiinţe istorice.
''Aprofundări serioase privind figura lui Luther şi critica sa împotriva Bisericii şi a papalităţii timpului său contribuie cu siguranţă la depăşirea acelui climat de neîncredere reciprocă şi rivalitate care vreme îndelungată a caracterizat în trecut raporturile dintre catolici şi protestanţi'', a comentat papa, citat de Radio Vatican.
''Un studiu atent şi riguros, liber de prejudecăţi şi polemici ideologice, permite Bisericilor, care se află astăzi în dialog, să discearnă şi să asume ceea ce a fost pozitiv şi legitim în Reformă şi să se distanţeze de erori, exagerări şi falimente, recunoscând păcatele care au condus la dezbinare'', a adăugat liderul catolic.
''Suntem conştienţi că trecutul nu poate fi schimbat. Cu toate acestea, astăzi, după cincizeci de ani de dialog ecumenic între catolici şi protestanţi, este posibil să se facă o purificare a memoriei, care nu constă în realizarea unei îndreptări nefezabile a ceea ce s-a întâmplat acum cinci sute de ani, ci în 'a prezenta această istorie în mod diferit', fără a mai purta urmele acelei ranchiuni pentru rănile îndurate, care deformează viziunea pe care o avem unii faţă de alţii'', a insistat papa Francisc.
În acest an se împlineşte o jumătate de mileniu de când teologul german Martin Luther a început demersurile de reformare a Bisericii Catolice. Publicarea celor 95 de teze ale sale este considerată un eveniment care a influenţat crearea Bisericii Protestante, conform DPA. Pentru a strânge fonduri în vederea construirii Bazilicii Sf. Petru din Roma, clerul vindea ''indulgenţe'' credincioşilor menite să le ierte păcatele, aminteşte AFP. La 31 octombrie 1517, Martin Luther s-a declarat împotriva vinderii de ''indulgenţe'' pentru iertarea păcatelor şi a afişat pe uşa principală a bisericii din Wittenberg 95 de teze care invocau interdicţia acestui comerţ.
Reforma protestantă se află la originea unei schisme sângeroase între creştinii secolului al XVI-lea. După 30 de ani de negocieri dure, Biserica Catolică şi Federaţia Luterană Mondială au semnat în 1999 o declaraţie comună istorică pentru a atenua unele diferenţe doctrinare, conform Agerpres. Cu ocazia împlinii a 500 de ani de la Reformă, Comitetul pentru dialogul catolico-luteran a emis un document insistând că Luther ''nu a intenţionat să divizeze, ci să reformeze Biserica''.
Comentează