Papa Leon al XIV-lea va călători în Turcia și Liban luna viitoare, primele sale călătorii în străinătate de la începutul pontificatului, făcând un gest simbolic important pentru creștini și musulmani într-un pelerinaj în două țări pe care Papa Francisc intenționa să le viziteze, scrie AP, potrivit mediafax.
Vaticanul a anunțat marți că Leon va vizita Turcia în perioada 27-30 noiembrie și Libanul în perioada 30 noiembrie-2 decembrie. Vizita în Turcia va include un pelerinaj la Iznik pentru a marca cea de-a 1700-a aniversare a Conciliului de la Niceea, primul conciliu ecumenic.
Aniversarea este un moment important în relațiile dintre catolici și ortodocși, iar Francisc intenționa să o marcheze cu propria sa călătorie în Turcia în luna mai, la invitația patriarhului Bartolomeu I, liderul spiritual al creștinilor ortodocși din întreaga lume.
Francisc a murit în aprilie, iar Leon a declarat încă de la începutul pontificatului său că intenționează să ducă la îndeplinire planurile lui Francisc.
Călătoria îi va oferi primului papă american din istorie ocazia de a vorbi în termeni generali despre pacea în Orientul Mijlociu și despre situația dificilă a creștinilor de acolo.
Leon, la fel ca predecesorul său Francisc, a făcut în mod constant apel la pace și dialog în Orientul Mijlociu, mai ales în contextul ofensivei israeliene din Gaza.
Ultimul papă care a vizitat Libanul a fost Papa Benedict al XVI-lea, în septembrie 2012, aceasta fiind, de altfel, ultima călătorie în străinătate a papalității sale.
Francisc a sperat mult timp să viziteze Libanul, dar instabilitatea politică și economică a țării a împiedicat o vizită în timpul vieții sale.
Națiunea mediteraneană cu aproximativ 6 milioane de locuitori, dintre care peste 1 milion sunt refugiați sirieni și palestinieni, are cel mai mare procent de creștini din Orientul Mijlociu și este singura țară arabă cu un șef de stat creștin.
Cu toate acestea, Vaticanul se teme că instabilitatea țării a fost deosebit de periculoasă pentru prezența continuă a comunității creștine, un bastion al bisericii în Orientul Mijlociu.
Libanul se luptă în prezent să se redreseze după ani de criză economică și un război dureros între Israel și gruparea militantă libaneză Hezbollah, care s-a încheiat în noiembrie cu un armistițiu negociat de SUA și Franța. Formarea unui nou guvern reformist în noiembrie a pus capăt unui vid politic de doi ani și a adus speranțe de redresare, dar situația rămâne tensionată. Președintele libanez Joseph Aoun a anunțat călătoria pe X, dar a furnizat doar datele. Vaticanul a declarat că itinerariul călătoriei va fi făcut public la o dată ulterioară.
Israelul a continuat să ocupe cinci puncte strategice pe partea libaneză a frontierei și să efectueze aproape zilnic atacuri aeriene care, potrivit acestuia, au scopul de a împiedica regruparea Hezbollah. Hezbollah se află sub o presiune internă și internațională din ce în ce mai mare pentru a renunța la arsenalul rămas, dar a refuzat să facă acest lucru până când Israelul nu se retrage și nu încetează atacurile. Există temeri de conflict civil dacă autoritățile libaneze vor încerca să dezarmeze cu forța grupul.
Se estimează că aproximativ o treime din populația Libanului este creștină, deși nu există cifre oficiale, întrucât nu s-a mai efectuat un recensământ oficial din 1932. Maroniții sunt cea mai numeroasă și mai puternică sectă și, conform convenției, președintele Libanului este întotdeauna un creștin maronit.
Comentează