Bazilica din fostul oraş antic Niceea (în prezent oraşul turc Iznik), unde papa Leon al XIV-lea se va ruga vineri, marcând împlinirea a 1.700 de ani de la primul conciliu ecumenic al creştinătăţii, se află chiar pe locul în care a avut loc acest eveniment, au confirmat pentru agenţia EFE arheologii turci, potrivit Agerpres.
Suveranul pontif va avea o întâlnire ecumenică de rugăciune organizată în situl arheologic al bazilicii antice "Sfântul Neofit", pe malul lacului Iznik.
În acest loc, în urmă cu 1.700 de ani, conciliul a ajuns la un consens asupra dogmei încă fundamentale a Sfintei Treimi, care a recunoscut divinitatea deplină a lui Isus Cristos, la acelaşi nivel cu Dumnezeu Tatăl, şi care a căutat, de asemenea, o metodă pentru calcularea datei Paştelui.
Se poate spune cu certitudine că acest conciliu a avut loc exact în acest loc, după cum a declarat pentru EFE arheologul turc Mustafa Sahin, profesor la Universitatea Uludag din Bursa. Sahin a participat la săpăturile care au început în 2015 în zona ruinelor scufundate ale unei biserici construite peste templul original.
O dovadă în acest sens, după cum a subliniat Sahin, este reprezentată de fresca din Capela Sixtină pictată în jurul anului 1588 de Cesare Nebbia care înfăţişează conciliul şi prezintă malul unui lac, în colţul din stânga sus.
Mai mult, bazilica excavată, ce acoperă aproximativ 800 de metri pătraţi, era cea mai mare din oraş, chiar mai mare decât biserica bizantină Hagia Sofia din centrul oraşului.
Biserica originală, construită cu puţin timp înainte de conciliu şi dedicată Sfântului Neofit, a fost distrusă de un cutremur în anul 359, la 34 de ani după conciliu, aşa cum au confirmat săpăturile, a adăugat Sahin.
Abia în anul 380 a fost construită în aceeaşi locaţie o nouă bazilică, numită Biserica Sfinţilor Părinţi, în memoria episcopilor care au participat la conciliu.
Această a doua biserică a fost distrusă de un alt cutremur, cu magnitudinea 9, în 1065 şi, deşi nu a fost niciodată reconstruită, a continuat să fie funcţională până în secolul al XIII-lea, după cum o demonstrează monedele găsite în baptisteriu.
Rămăşiţele au fost înconjurate de un zid ridicat pentru a le proteja de creşterea nivelului apelor lacului, a adăugat specialistul citat de EFE.
Yusuf Kahveci, arheolog la Muzeul din Niceea, a subliniat într-o conversaţie cu EFE că reprezentările sfinţilor şi alte obiecte sfinte au fost mutate în alte biserici, iar multe dintre pietre au fost reutilizate, astfel încât săpăturile au scos la iveală o cantitate destul de modestă de informaţii.
Din secolul al XIII-lea, nivelul apei lacului Iznik a început să crească până când a acoperit ruinele. Acestea din urmă au fost descoperite abia în 2014, datorită unei fotografii aeriene. Totuşi, populaţia locală cunoştea faptul că zidurile scufundate se aflau la doar câţiva paşi de populara plajă a lacului, fără a bănui, însă, originea lor creştină, a explicat Sahin.
După un deceniu de excavaţii, situl, administrat de Ministerul Culturii şi Turismului din Turcia, a fost deschis publicului, la sfârşitul lunii octombrie, alături de un centru pentru vizitatori şi un mic muzeu.
Deşi iniţial s-a crezut că situl va rămâne sub apă, apele în retragere au lăsat complexul pe uscat în 2024.
În timp ce Sahin consideră că scăderea nivelului apei este o consecinţă a încălzirii globale, colegul său Kahveci este de altă, în opinia sa cauza fiind utilizarea intensivă a apei dulci pentru agricultură şi industria locală.
Acum, în noiembrie, doar câţiva vizitatori locali admiră ruinele, situate într-o zonă care seamănă cu un parc natural, notează EFE.
Papa Leon al XIV-lea va efectua o călătorie apostolică în Turcia şi Liban în perioada 27 noiembrie - 2 decembrie pentru a marca 1.700 de ani de la Primul Conciliu de la Niceea. Călătoria apostolică în cele două ţări se desfăşoară sub motto-ul "Un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez", respectiv, "Fericiţi făcătorii de pace", conform Vatican News. Aceasta va fi prima călătorie apostolică a papei Leon al XIV-lea.
Comentează